Taxa universală pe tranzacții bancare lovește direct în români: retragerile de la bancomat devin un lux

Noua idee a introducerii unei taxe universale pe tranzacțiile bancare a stârnit un val de reacții negative în rândul experților și al publicului larg. O simplă retragere de 2.000 de lei de la bancomat ar putea aduce un cost suplimentar de până la 3 lei per operațiune, dar efectele reale se simt la nivel anual: românii obișnuiți ar putea plăti zeci sau chiar sute de lei în plus pentru folosirea propriilor bani. Economiștii avertizează că măsura este retrogradă și favorizează economia subterană.

În plin context economic instabil, autoritățile române iau în calcul o așa-numită „taxă universală” aplicabilă tuturor tranzacțiilor bancare. Deși nu este oficială, propunerea a fost discutată recent la nivel înalt, inclusiv în cercuri apropiate de Palatul Cotroceni. Concret, taxa ar presupune un comision fix, între 1 și 3 lei, pentru orice tip de tranzacție: retrageri de numerar, transferuri, plăți sau alimentări de cont.

La prima vedere, suma poate părea neglijabilă. Dar efectele ei pe termen lung sunt considerabile. Un român care scoate bani de la bancomat de două ori pe lună va ajunge să plătească anual între 24 și 72 de lei doar pentru accesul la banii proprii. În cazul unor utilizatori mai activi, taxa ar putea depăși 100 de lei anual. Nu este o sumă mică într-o economie în care salariul mediu net abia depășește 4.500 lei, iar inflația continuă să erodeze puterea de cumpărare.

„Dacă vrem faliment mai repede ca să începem să reconstruim de la zero… e o măsură extraordinară”, a comentat sarcastic economistul Christian Năsulea, într-un semnal de alarmă față de impactul unei astfel de decizii. Consultantul fiscal Gabriel Biriș a fost la fel de tranșant, numind ideea o „măsură retrogradă”.

Efectele negative nu se opresc la cetățeanul de rând. Specialiștii avertizează că o astfel de taxă va descuraja utilizarea sistemului bancar și va stimula circulația banilor în numerar, un fenomen greu de controlat fiscal. Astfel, economia informală și evaziunea riscă să prindă și mai multă putere.

Mai grav, taxa se va aplica la toate tranzacțiile înregistrate în sistemul bancar, indiferent de sumă. Nu sunt prevăzute excepții pentru transferuri sociale, pensii sau plăți esențiale. În absența unor limite clare, aceeași sumă de bani poate fi taxată de mai multe ori pe parcursul unui ciclu de utilizare, de la alimentarea contului, la plata facturilor și până la retragerea numerarului.

Criticii mai atrag atenția și asupra dezechilibrului generat de această măsură: în timp ce tranzacțiile bancare sunt taxate, metodele alternative , cum ar fi criptomonedele sau numerarul, rămân „scutite” de comisioane. Ar putea începe o migrare accelerată spre metode netransparente, greu de urmărit de stat și imposibil de fiscalizat.

Deși oficialii nu au confirmat implementarea iminentă a taxei, discuțiile sunt avansate. Deputatul PNL Robert Sighiartău a recunoscut că această măsură face parte dintr-un „pachet mai amplu” de reforme fiscale luate în calcul la nivel guvernamental.

Introducerea unei taxe fixe pe tranzacțiile bancare nu este doar o povară financiară pentru cetățeni, ci și un pas înapoi în procesul de modernizare a sistemului financiar. În loc să încurajeze digitalizarea și transparența, autoritățile riscă să împingă românii înapoi în epoca numerarului, într-o economie deja greu încercată de inflație, instabilitate și lipsă de încredere. Când devine un lux să îți accesezi propriul salariu, întrebarea nu este cât costă taxa, ci cât ne va costa încrederea în stat.