Taxă pe tranzacții bancare: o nouă lovitură pentru cetățeni și companii. Se pregătește și în România

Românii ar putea plăti în curând o taxă pentru fiecare tranzacție bancară, inclusiv retrageri de numerar sau plăți cu cardul. Inspirată de modelele din Ungaria și Slovacia, măsura este analizată de autorități pentru a aduce bani în plus la buget. Însă experiența altor state arată clar: costurile sunt suportate în final de populație și mediul privat, afectând direct consumul și stabilitatea economică.

În contextul deficitului bugetar în creștere, autoritățile române iau în calcul introducerea unei taxe pe tranzacțiile bancare. Măsura, deja implementată în Ungaria și Slovacia, este văzută ca o soluție rapidă pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat. Totuși, realitatea din aceste țări demonstrează că o astfel de taxă ajunge să lovească direct în cetățeni și firme prin comisioane mai mari, costuri ascunse și scumpiri în lanț.

Ungaria a fost prima care a aplicat această măsură în 2013, vizând o gamă largă de operațiuni: plăți cu cardul, transferuri bancare și retrageri de numerar. Cu taxe de până la 0,3% pe tranzacție, clienții bancari s-au trezit rapid cu comisioane mai mari și cu dispariția beneficiilor uzuale, precum retragerile gratuite sau promoțiile bancare. Costurile lunare suplimentare au ajuns, pentru un client obișnuit, între 4 și 600 de forinți, echivalentul a zeci de lei pe lună pentru un român.

Slovacia a urmat exemplul, adoptând o taxă ce va intra în vigoare la 1 aprilie 2025. Acolo, fiecare tranzacție bancară va fi taxată cu 0,4%, retragerile de numerar cu 0,8%, iar folosirea cardurilor cu o sumă fixă anuală. În plus, firmele sunt obligate să raporteze lunar operațiunile vizate, cu sancțiuni drastice pentru nerespectarea legii. Amenzile pot ajunge până la 16.000 de euro, iar dobânzile de întârziere sunt calculate cu o rată de 15% pe an.

Și în România, aceste idei prind contur. În spatele promisiunii unei reforme fiscale „moderne” se ascunde un pericol real: creșterea costurilor pentru fiecare român care își primește salariul pe card, plătește facturi online sau retrage numerar de la ATM. Exact categoriile care folosesc cel mai mult serviciile bancare de bază , angajații, pensionarii, micii antreprenori sunt cele care vor resimți cel mai dur impactul noii taxe.

Experiențele din Ungaria și Slovacia au arătat deja cum băncile transferă rapid aceste taxe către clienți, iar companiile acoperă costurile crescute prin scumpiri. În cele din urmă, nu statul, ci cetățeanul obișnuit plătește factura. Mai mult, o astfel de taxă poate descuraja utilizarea serviciilor bancare, încurajând retragerea în numerar și chiar economia informală, exact opusul digitalizării și al transparenței fiscale dorite.

Reacțiile nu au întârziat să apară. În Slovacia, societatea civilă, ONG-urile și mediul de afaceri au criticat dur măsura, acuzând Guvernul de lipsă de consultare și de ignorarea efectelor sociale. Doar câteva categorii, cum ar fi organizațiile non-profit, au primit scutiri în ultimul moment.

În România, sindicatele și analiștii avertizează că această taxă ar putea fi picătura care umple paharul pentru populația deja împovărată de inflație, taxe locale crescute și servicii publice de calitate scăzută.

În loc să combată evaziunea fiscală și să eficientizeze cheltuielile statului, autoritățile române par hotărâte să adauge o nouă povară asupra cetățenilor cinstiți. Taxa pe tranzacții bancare ar putea aduce bani la buget, dar cu ce preț? Un nou val de scumpiri, neîncredere în sistemul bancar și o populație și mai vulnerabilă în fața crizelor economice viitoare.