În timp ce economia reală se prăbușește, fabrici se închid, iar fermierii abia își mai țin afacerile pe linia de plutire, ANAF-ul și-a găsit o nouă țintă: industria de videochat. Inspectorii fiscali nu se mai uită la marile tunuri date prin contractele cu statul, ci vânează cu lupa fiecare leuț făcut de cei care lucrează în această zonă.
Oficial, scopul este „combaterea evaziunii fiscale”. În realitate, statul nu face decât să-și bage mâna și mai adânc în buzunarul oamenilor, cerându-și partea dintr-o industrie pe care, deși o privește cu ipocrizie, o lasă să funcționeze pentru simplul motiv că aduce bani la buget.
Morală? Nu există. Ipocrizie? Din plin. Statul român se face că nu vede cum se fură miliarde prin achiziții publice, dar se arată necruțător când vine vorba de a stoarce bani de la cetățeni, inclusiv din cele mai controversate domenii.
Practic, ANAF-ul nu e interesat de unde vin veniturile, ci doar să-și ia cota parte. Un stat slab, dar lacom, care a ajuns să-și caute resurse în buzunarele oricui, indiferent de domeniu, în timp ce adevărații mari jefuitori ai economiei naționale rămân bine-mersi protejați.
