Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza

Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.
La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.
Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.
Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.
În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.
Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.
Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.
Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.
În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.
Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.
Sursa: Agerpres
- Doar 7% din amenzile aplicate partidelor au fost recuperate. Cum răspunde Adrian Țuțuianu (AEP) și ce schimbări majore pregătește pentru partide și campanii
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, anunță o reformă amplă a legislației electorale și a regulilor privind finanțarea partidelor politice, după ce un raport al Expert Forum a arătat că doar 7% din amenzile aplicate formațiunilor politice au fost recuperate. Șeful AEP a precizat că raportul se bazează exclusiv pe date oficiale furnizate de … - Comisia Europeană anunță deschiderea primului pachet de negocieri pentru aderarea Ucrainei și Republicii Moldova la UE
Uniunea Europeană a făcut un pas important, transmite președinta Comisiei Euorpene, Ursula von der Leyen. Toate statele membre au convenit să deschidă primul pachet de negocieri de aderare al UE a Ucrainei și Republicii Moldova. „În cadrul primei conferințe interguvernamentale de luni, vom deschide pachetul privind elementele fundamentale; coloana vertebrală a valorilor și principiilor esențiale … - Chiriași de lux, prețuri de altă epocă. Unele locuințe ale statului sunt ocupate de zeci de ani, inclusiv pe baza unor contracte din comunism, arată date RA-APPS
Locuințe aflate în cele mai scumpe zone ale Capitalei continuă să fie ocupate în baza unor contracte semnate înainte de 1989, iar în unele cazuri chiria este simbolică sau chiar inexistentă. Date publicate recent de RA-APPS arată că numeroase proprietăți ale statului sunt închiriate la valori mult sub nivelul pieței, în timp ce anumite persoane continuă să locuiască în aceste imobile … - Primăria Brăila și contabilitatea de sute de milioane. Patrimoniu umflat artificial cu 262 de milioane de lei, datorii neînregistrate, creanțe fictive și investiții ținute „în lucru” după finalizare
Municipiul Brăila se confruntă cu o situație financiară care scoate la iveală probleme grave de administrare a patrimoniului public, de evidență contabilă și de control intern. O analiză a documentelor financiare aferente anului 2024 relevă un tablou dominat de active înregistrate eronat, datorii omise din evidențe, investiții gestionate defectuos și milioane de lei care apar … - Milioane de utilizatori în „beznă”: Facebook și Instagram s-au prăbușit în același timp
Probleme masive de conectare pe rețelele de socializare. O defecțiune tehnică de amploare a blocat simultan platformele Facebook și Instagram vineri după-amiază. Utilizatori de pe toate continentele au raportat că au fost deconectați automat și nu își mai pot accesa profilurile. Utilizatorii rețelelor sociale controlate de gigantul Meta au fost luați prin surprindere în această …



