Zeci de mii de deținuți, eliberați de frica pandemiei în Turcia. Pentru o anumită categorie, ieșirea din închisoare este exclusă

Statele europene sunt în fața unei decizii dificile când vine vorba despre deținuți în perioada pandemiei. E bine știut faptul că virusul se răspândește fulgerător în locurile aglomerate. Iar închisorile au potențial mare să devină focare de COVID-19. Pentru a evita asta, guvernul Turciei a hotărât să elibereze zeci de mii de deținuți. Dar membrii opoziției sunt nemulțumiți de criteriile pe baza cărora s-a decis cine pleacă și cine rămâne după gratii.

Turcia a adoptat o lege specială pentru eliberarea a 90.000 de deținuți din închisoare – hoți, tâlhari și criminali violenți – dar nu și deținuți politic, inclusiv jurnaliști. Unul dintre ei este Oguz Usluer, cândva șeful departamentului de știri al postului de televiziune Habertürk TV. Jurnaliștii de la Deutsche Welle au vorbit cu soția lui, Sunay. Soțul ei este acuzat de terorism – rechizitoriul obișnuit pentru jurnaliști.

„Odată ce virusul ajunge acolo, se poate răspândi cu ușurință de la un deținut la altul. Sunt foarte îngrijorată. În afară, infecția poate fi gestionată cu tratament adecvat și odihnă la pat. Dar în interiorul închisorii, devine un risc mult mai mare, deoarece nu există mâncare decentă sau un mediu sănătos”, spune îngrijorată Sunay Usluer.

Ura statului față de o anumită categorie de cetățeni

Se știe că închisorile din Turcia sunt arhipline. Peste 120 de mii de oameni au fost arestați doar ca urmare a tentativei de lovitură de stat din 2016. În unele penitenciare au fost deja raportate cazuri de COVID-19.

Avocatul Veysel Ok reprezintă zeci de jurnaliști. A auzit veștile. Unul dintre clienții săi i-a povestit despre un coleg de celulă care prezenta simptome, dar care nu a fost dus la spital. Faptul că jurnaliștii au fost excluși din programul de grațiere are, în opinia sa, o explicație evidentă.

„Este ura statului față de o anumită categorie a societății. Nu există nicio altă explicație. Din punct de vedere legal, fiecare deținut are aceleași drepturi. În conformitate cu articolul 10 din Constituția noastră, statul trebuie să-i trateze pe toți în mod egal. Deci nu este o decizie legală, ci una politică”, spune avocatul Veysel Ok.

Proiectul de lege a fost introdus de AKP, partidul de guvernare, și de partenerul său de coaliție, partidul naționalist MHP. Opoziția a contestat fervent decizia, insistând că deținuții politic trebuie să beneficieze de tratament egal. În zadar.

„Sunt o amenințare. Răspândesc frica”

Cunoscuta jurnalistă Nurcan Baysal a scris un articol și mesaje pe Twitter în care cataloga nedreaptă hotărârea luată de autorități. O echipă Deutsche Welle a mers la ea acasă, în Diyarbakîr, sud-estul Turciei. La scurt timp după apariția articolului său, a primit o citație de la Parchet.

„Vă puteți imagina: sunt o amenințare pentru societate? Răspândesc frica cu … acuzațiile mele … un inamic în interiorul societății?”, spune jurnalista Nurcan Baysal.

Cazul lui Nurcan Baysal nu este nicidecum unul izolat, spune Veysel Ok.

„Jurnalistul Hakan Aygün a fost arestat pentru că a criticat pe Twitter felul în care Turcia a gestionat pandemia. Chiar când speram că jurnaliștii vor fi eliberați, au fost arestați și mai mulți. Acest lucru ne spune că guvernul turc nu va renunță la presiunea asupra presei”, arată avocatul Veysel Ok.

Soțul lui Sunay Usluer, Oguz, a fost condamnat la șapte ani și jumătate de închisoare. Nu mai are nicio speranță că va fi eliberat condiționat, din moment ce nu s-a întâmplat asta acum, odată cu alți deținuți.

„A fost o tortură să-l văd arestat pe nedrept. Acum mai am o singură dorință: să nu se îmbolnăvească și el”, mărturisește Sunay Usluer, soția sa.

Sursa: www.digi24.ro

• 
  Bolojan la Bruxelles: o listă lungă de cereri, nicio promisiune obținută de la liderii europeni
  În urma discuțiilor purtate joi la Bruxelles cu Ursula von der Leyen și Manfred Weber, în marja summitului PPE, premierul interimar Ilie Bolojan nu a putut raporta niciun rezultat concret pentru România. Deși șeful Executivului a pus pe masa discuțiilor teme grele precum prețurile uriașe la energie, bugetul Uniunii Europene și atacurile cu drone de …
• 
  Ruptură pe scena politică: SENS detonează lista miniștrilor și cere anticipate! Luca Niculescu, denunțat drept un „premier-marionetă” al PSD
  Partidul SENS le cere parlamentarilor PNL, USR și UDMR să nu voteze Guvernul condus de Luca Niculescu și să solicite președintelui României dizolvarea Parlamentului și organizarea alegerilor anticipate. Formațiunea lansează acuzații dure la adresa componenței viitorului Executiv și susține că formula prezentată nu mai reprezintă compromisul politic pe care îl considera acceptabil în urmă cu …
• 
  DOSAR EXPLOZIV | Mafia de la vârful STB: Cum orchestrează tandemul Gruia Stoica și Remus Borza cel mai mare asasinat economic din Capitală
  Bucureștiul se află sub asediul unuia dintre cele mai devastatoare și cinice atacuri asupra banului public din istoria administrației locale, o operațiune de devalizare menită să bage în colaps total inima de transport a Capitalei. Vorbim despre un jaf la drumul mare, executat la lumina zilei, sub protecția unor instituții ale statului care au ales …
• 
  Atac devastator la vârful puterii: Ludovic Orban denunță „premierul-marionetă” și acuză confiscarea totală a Guvernului Niculescu de către PSD și Nicușor Dan
  Ludovic Orban lansează acuzații la adresa lui Nicușor Dan și a social-democraților. Politicianul este convins că Luca Niculescu nu va avea niciun fel de putere și l-a caracterizat drept un „premier-marionetă”, folosit de PSD pentru a evita responsabilitatea politică. Ludovic Orban: „Nu aș susține acest guvern” Ludovic Orban consideră că readucerea PSD la putere este …
• 
  Guvernul, învins definitiv în instanță! Restanțe salariale de miliarde de lei, obligații ignorate și datorii care cresc cu peste 21% anual. Nota de plată ajunge tot la bugetul public
  O nouă lovitură pentru Guvernul României, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a câștigat definitiv procesul împotriva Executivului și a Ministerului Finanțelor privind plata drepturilor salariale restante din sistemul judiciar. Decizia din 15 octombrie 2026 confirmă obligația autorităților de a asigura fondurile necesare, într-un litigiu cu o miză estimată la aproximativ 4,8 …