Avocatul Poporului monitorizează respectarea drepturilor pacienţilor din spitalele COVID
Avocatul Poporului (AP) precizează că monitorizează respectarea drepturilor pacienţilor din spitalele COVID, menţionând că persoanele internate nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorităţi şi că instituţia „are obligaţia să supravegheze tratamentul aplicat oricărui cetăţean aflat în locuri de detenţie”.
AP informează că, în activitatea sa de monitorizare, a solicitat mai multe informaţii şi documente şi a cerut ca pacienţii să fie informaţi cu privire la desfăşurarea monitorizării spitalului de către Avocatul Poporului, dar şi cu privire la posibilitatea de a accesa şi completa on line un chestionar întocmit de AP.
„În contextul actual, trebuie avut în vedere faptul că persoanele internate în spitalele COVID nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorităţi. Mai mult decât atât, în aceste spitale sunt internaţi atât pacienţi simptomatici, dar şi asimptomatici şi suspecţi de COVID, aceştia neavând posibilitatea refuzului internării. În baza mandatului şi în aplicarea acestuia, MNP (Mecanismul Naţional de Prevenire) are obligaţia să monitorizeze tratamentul aplicat oricărei persoane aflate în locurile de detenţie, iar prin activitatea de monitorizare se doreşte asigurarea că persoanelor internate le sunt respectate drepturile fundamentale, dar şi demnitatea”, potrivit unui comunicat al AP, transmis, joi, AGERPRES.
În aplicarea mandatului său constituţional, Instituţia Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie, îndeplineşte încă din anul 2014 atribuţii specifice de Mecanism Naţional de Prevenire, în conformitate cu legislaţia română, menţionează AP.
„În accepţiunea legislaţiei internaţionale şi interne, orice loc în care persoana este lipsită de libertate, de unde nu poate să plece prin voinţa proprie, este considerat loc de detenţie, iar prin Mecanismul Naţional de Prevenire se urmăreşte respectarea drepturilor şi demnităţii persoanelor aflate în acele locuri”, subliniază AP.
Conform sursei citate, legislaţia română a transpus astfel în dreptul intern legislaţia internaţională şi europeană, ratificată de România. Este vorba de Protocolul opţional, adoptat la New York la 18 decembrie 2002, la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, adoptată la New York la 10 decembrie 1984, ratificat prin Legea nr. 109/2009.
Avocatul Poporului aminteşte că în anii 2014 şi 2016 în România au avut loc misiuni de evaluare ale Comitetului pentru Prevenirea Torturii, respectiv ale Subcomitetului pentru Prevenirea Torturii, în cadrul cărora au fost vizitate, între altele, spitale, centre de plasament etc. De asemenea, membrii misiunilor au avut întâlniri cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi cu cei ai Ministerului Sănătăţii, în vederea prezentării concluziilor misiunilor.
„Evident, nici centrele de plasament pentru copii, nici căminele de bătrâni, nici chiar penitenciarele, nu sunt locuri de tortură, dar legislaţia europeană care se aplică categoric tuturor statelor europene se referă la prevenirea torturii şi tratamentelor inumane sau degradante în acele locuri în care persoanele sunt lipsite de libertate, în sensul în care nu pot părăsi acele locuri prin voinţa proprie. În mod similar, legislaţia elaborată în cadrul ONU are aceleaşi cerinţe. Transparenţa administrării acestor locuri este esenţială pentru a ne asigura că persoanelor aflate acolo li se respectă drepturile şi demnitatea umană”, a afirmat AP.
Conform sursei citate, în Europa există 46 ţări în care sunt organizate şi funcţionale Mecanisme Naţionale de Prevenire, care au acelaşi tip de competenţe, dintre care sunt amintite: Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Olanda, Muntenegru, Polonia, Serbia, Spania, Suedia, Marea Britanie etc.
Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a declarat, miercuri, la Digi 24, că nu poate înţelege cum spitalul devine un centru de tortură.
Întrebat referitor la faptul că spitalele din linia întâi, dar şi mai multe spitale de suport au primit o notificare din partea AP în care li se cere să trimită o serie de documente, Nelu Tătaru a spus: „Din punctul de vedere al chirurgului, nu pot înţelege cum spitalul devine un centru de tortură, cum tratamentul aplicat este o tortură, cum cei care s-au luptat trei luni de zile cu COVID, salvând vieţi, în acest moment par a suporta o anchetă. Din punctul de vedere al ministrului Sănătăţii, mă voi informa dacă din punct de vedere legal este vreun suport pentru ce se întâmplă acum. Nu consider normal lucrul care se întâmplă sau faptul că, după o perioadă grea, când s-au relaxat lucrurile, vine cineva să te întrebe, nu o parte medicală, îţi pune un stigmat de centru de detenţie”.
El a adăugat că nu s-au primit sesizări de rele tratamente.
Sursa: www.agerpres.ro
- Nicușor Dan a impregnat „ritmul de melc” și Administrației Prezidențiale
Administrația Prezidențială a preluat ritmul președintelui, astfel că la o lună de la numirea consilierilor, pe site nu apar în dreptul profilelor imagini și CV-uri despre „sfătuitorii” președintelui. Nicușor Dan a avut nevoie de aproximativ cinci luni pentru a-și completa echipa de consilieri. Sunt 21 de consilieri ai președintelui Nicușor Dan, potrivit site-ului Administrației Prezidențiale, iar … - „Nu știu cât mai rezist”. Ultimele cuvinte ale românului care a murit sub dărâmăturile turnului Torre dei Conti. Octav mai avea un an până la pensie
Octav Stroici a comunicat cu pompierii care încercau din răsputeri să ajungă la el, după ce românul a fost prins timp de peste 11 ore sub dărâmăturile turnului medieval prăbușit la Roma. Ultimele cuvinte ale bărbatului înainte să fie dus la spital au fost publicate de publicația italiană La Repubblica. Octav Stroici avea 66 de ani și … - 4 companii au anunțat plecarea din România din cauza economiei în derivă marca Bolojan. În plus, circa 1.700 de angajați sunt dați afară de la alți giganți
La sfârșitul lunii septembrie 2025, rata șomajului în România era de 3,15%, cu 252.520 de șomeri înregistrați, însă pe parcursul anului mai multe companii multinaționale au anunțat planuri de închidere a operațiunilor sau reducerea drastică a personalului pe plan local, în majoritatea cazurilor fiind invocat contextul economic din ce în ce mai dificil de navigat … - Justiția/MAFIA: Cumnatul lui Mircea Geoană, Vâlcov și Vlădescu, eliberați din închisoare în baza prescripției
Ionuț Costea, cumnatul lui Mircea Geoană și fostul ministru de Finanțe Sebastian Vlădescu au fost eliberați pe prescripție, marți, conform unui comunicat al Curții Supreme. Decizia a fost luată de Înalta Curte de Casație și Justiție condusă de Lia Savonea, pe o procedură extraordinară de atac. Comunicatul Curții Supreme a citat o hotărâre a Curții Constituționale (hotărârea 50/2025). … - The Times: Catedrala Mântuirii Neamului, o provocare pentru Moscova și un simbol al identității românești și al rezistenței față de influența bisericii ruse
La trei secole după ce Petru cel Mare a ridicat prima biserică a imperiului său rus în Sankt Petersburg, noua catedrală ortodoxă din București este cea mai mare de acest gen, scrie publicația britanică The Times într-o amplă analiză despre implicațiile noului simbol al ortodoxiei românești într-o lume creștină pe care Rusia încearcă să o domine și …
