Republica Moldova a întârziat cu îndeplinirea condiționalităților UE. La nivel tehnic, le-a îndeplinit în ultimul moment.
Este concluzia raportorului Parlamentului European pentru Republica Moldova, Dragoș Tudorache, și a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă online, susținută după votarea, în PE, a raportului de evaluare a implementării Acordului de Asociere UE – Moldova. Condiționalitățile UE au vizat anularea controversatei legi privind dobândirea cetățeniei Republicii Moldova prin investiții, curățarea serviciilor fiscale, câteva reforme în domeniul justiției și votarea legii ONG-urilor. Europarlamentarul a menționat că tot ce s-a întâmplat, s-a întâmplat cu greu și în ultimul moment – semn că la Chișinău nu există suficientă voință politică pentru aplicarea acestor reforme. „Dacă era un ritm satisfăcător de îndeplinire a condiționalităților, nu ajungeam în al 25-lea ceas, cu sufletul la gură, să ne bucurăm că a fost agreată tranșa a doua și ne-am fi bucurat că am accesat și tranșa a treia. Să nu uităm că s-au pierdut 40 de milioane de euro care ar fi fost utile Moldovei – s-au pierdut pentru că ritmul reformelor nu a fost menținut, chiar dacă a fost suficient timp”, a explicat Tudorache.
Pericolul planează asupra regimului liberalizat de vize
Potrivit lui, cei care conduc astăzi Republica Moldova – președintele și Guvernul – poartă întreaga responsabilitate pentru ceea ce face sau nu face Moldova ca stat, în special cu referire la angajamentele politice pe care și le-a asumat țara, inclusiv în ceea ce privește viitorul regimului liberalizat de vize de care beneficiază cetățenii moldoveni. „Sper să nu se piardă acest beneficiu major pe care Moldova îl are”, a atenționat europarlamentarul.
Relația Republicii Moldova cu UE s-a deteriorat în special în ultimul an (2018-2019) de aflare la guvernare a regimului oligarhic controlat de Vladimir Plahotniuc. Din iunie până în noiembrie 2019, când Guvernul de la Chișinău a fost condus de Maia Sandu, s-a produs o dezghețare a relațiilor. Moldova începuse să iasă din izolarea internațională și atunci s-a reușit inclusiv reluarea sprijinului macro-financiar din partea UE pentru Moldova. Din noiembrie 2019, când socialiștii pro-ruși, conduși de facto de președintele Igor Dodon, au demis guvernul Maiei Sandu cu votul democraților abandonați de Plahotniuc, relațiile UE-Moldova au reintrat în faza incertitudinii. Uniunea Europeană a anunțat că va continua să sprijine financiar Moldova doar dacă vor fi îndeplinite condițiile (trasate punctual de UE), menite să genereze reforme palpabile și bunăstare pentru cetățeni.
Raportul Parlamentului European vine cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, programate pentru 1 noiembrie. Dragoș Tudorache a precizat însă, că este doar o coincidență. Deputații europeni spun că UE și organizațiile internaționale relevante ar trebui să monitorizeze îndeaproape situația din țară, deoarece aceste alegeri vor fi un „test pentru democrație și statul de drept”.
Puterea de la Chișinău și Serviciul de spionaj al Rusiei (SVR) atacă la unison
Între timp, la Chișinău, oamenii din anturajul lui Igor Dodon și-au radicalizat retorica împotriva UE și SUA în tandem cu serviciul de spionaj al Rusiei. Mai întâi, săptămâna trecută, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a declarat că americanii ar umbla cu „telecomanda” la moldoveni. Asta după ce ambasadorul american în Moldova, Dereck Hogan, a spus că va urmări foarte atent, la 1 noiembrie, votul locuitorilor din regiunea transnistreană și și-a exprimat speranța că nu se va manipula cu voturile transnistrenilor așa cum s-a întâmplat la alegerile parlamentare din 2019. Tot atunci, Lavrov a vorbit despre ONG-uri ca despre un pericol: „Trebuie să fim mai activi pe partea de societate civilă, inclusiv la finanțare. Chiar dacă nu ONG-urile sunt cele care conduc, ele sunt influente și majoritatea primesc finațare 100% din banii guvernului american”, a spus ministrul rus de Externe.
La 20 octombrie, Rusia a trimis al doilea semnal prin gura șefului Serviciului de spionaj, Serghei Narîșkin. Acesta a acuzat SUA de faptul că ar pregăti o „revoluție colorată” în Moldova, în cazul unei victorii a președintelui pro-rus Igor Dodon la alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Serviciul rus de spionaj (SVR) a transmis oficial acest mesaj în care mai menționează că Departamentul de Stat al SUA ar fi dat indicații Ambasadei americane din Chișinău să se pregătească de proteste în masă în cazul realegerii lui Dodon.
A doua zi, la 21 octombrie, deputatul socialist Bogdan Țîrdea a lansat o carte cu acuzații grave la adresa ONG-urilor și mass-media din Moldova. Țîrdea susține că prin societatea civilă pe care o sprijină în Moldova, „donatorii străini și-au creat aici o armată din 82 mii de voluntari, care în momente strategice se implică în lupte”. Mai mult, în tandem cu declarația făcută de Lavrov, deputatul socialist de la Chișinău susține că această rețea de ONG-uri „a devenit o caracatiță”, care s-a infiltrat în toate ramurile puterii, în mass-media și domeniul științific.
Citește continuarea articolului aici…
- Marius Lulea: Ca în 1940, fiecare ocupant a luat câte ceva: unul pădurile, petrolul, altul cerealele, unii apa, alții energia
În 1940, România era sfâșiată sub ochii unei conduceri slabe, care nu s-a opus și nu a avertizat poporul. Fiecare putere străină și-a luat partea: rușii au luat Basarabia, ungurii Ardealul, bulgarii Cadrilaterul. Astăzi, scenariul se repetă, dar în tăcere, fără granițe redesenate , doar cu semnături, datorii și contracte păguboase. Suntem, de fapt, mai … - Românii cer întâi să se taie pensiile speciale și din numărul de parlamentari, apoi să se ceară de la popor sacrificii!
Guvernanții vorbesc despre austeritate, cer românilor „solidaritate” și sacrificii, dar refuză cu încăpățânare să taie din privilegiile clasei politice. În loc să înceapă cu pensiile speciale, cu cele cinci funcții de vicepremier, cu armata de parlamentari inutili, puterea lovește direct în elevi, profesori, medici, militari și salariații din mediul privat. Românii s-au săturat să audă … - România are de două ori mai mulți parlamentari decât Olanda. Și infinit mai puțină rușine.
România a reușit performanța să aibă peste 460 de parlamentari, în timp ce Olanda se descurcă excelent cu doar 225. Două țări europene, două lumi paralele: una umflată de politruci, alta condusă de oameni responsabili. Diferența? La noi, fiecare partid trebuie să-și plaseze pilele. Funcțiile sunt trofee, nu instrumente de guvernare. În timp ce olandezii … - Grupul AUR din PE a strâns semnături pentru moțiune împotriva Ursulei. Ce înseamnă acest lucru
Pentru prima dată după multe legislaturi de obediență generală, o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene prinde contur la Bruxelles. Grupul AUR, prin europarlamentarii săi, a strâns peste 10% din semnăturile necesare pentru declanșarea procedurii împotriva Ursulei von der Leyen. Nu e doar un gest simbolic, ci o lovitură politică la temelie , un act … - Dacă puneau taxă pe hoție, se echilibra bugetul imediat
Guvernul tot caută soluții miraculoase să astupe găurile bugetare. Taie de la profesori, de la elevi, de la pensionari, inventează taxe noi, dublează TVA-ul, dar uite o idee simplă pe care au ratat-o: să introducă o taxă pe hoție. Nu mare, ceva simbolic , un procent din șpaga încasată sau din contractul umflat cu statul. …
