Educație cu toleranță zero la violență: Fiecare școală va avea un „grup de acțiune anti-bullying”

Fiecare școală trebuie să aibă un „grup de acțiune anti-bullying”, care trebuie să aibă rolul de „prevenire, identificare și soluționare” a acestui tip de comportament între elevi, prin acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice.

Grupul de acțiune va avea maximum 10 membri, între care se vor regăsi directorul unității de învățământ, profesorul consilier școlar, trei cadre didactice formate în problematica violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying, doi sau mai mulți reprezentanți ai elevilor, un reprezentant al părinților, reprezentanți ai autorității locale, potrivit normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 221/2019 prin care este prevenit și combătut bullying-ul în spațiile destinate învățământului.

Fiecare unitate de învățământ are obligația de a introduce în Regulamentul de Ordine Interioară (ROI) obiectivul „școală cu toleranță zero la violență”. În plus, pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice, în perioada următoare, Ministerul Educației și Cercetării va realiza Ghiduri de bune practici pe cicluri de învățământ, privind modul de interacțiune și de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying, se arată în actul normativ, publicat miercuri în Monitorul Oficial.

Scopul normelor metodologice este să faciliteze crearea unui climat sigur și pozitiv în unitatea de învățământ, bazat pe respectarea persoanei, nediscriminare, motivarea pentru învățare și asigurarea stării de bine a antepreșcolarului/preșcolarului/elevului în unitatea de învățământ, transmite Ministerul Educației.

Instituția precizează că normele metodologice oferă un instrument de lucru pentru profesioniștii care lucrează cu antepreșcolarii/preșcolarii/elevii din sistemul educațional, familiile copiilor, autoritățile responsabile cu protecția copilului împotriva violenței, inclusiv a violenței psihologice-bullying și cu furnizorii de servicii specializate pentru reabilitarea copiilor-victime, martori și/sau copiilor cu un comportament agresiv.

Promovarea activităților de prevenire și combatere a tuturor formelor de bullying și cyberbullying în sistemul educațional preuniversitar este un alt obiectiv urmărit, dublat de identificarea, semnalarea și intervenția, în echipă multidisciplinară, în situațiile de violență psihologică-bullying și cyberbullying. 

Implementarea planului anti-bullying, la nivelul fiecărei unități școlare, presupune:

• a) activități de informare și conștientizare asupra fenomenului de bullying pentru personalul școlii, copii și părinți; 
• b) măsuri de comunicare și informare internă, la nivelul unității de învățământ, cu privire la procedurile de prevenire, identificare, raportare și intervenție a situațiilor de bullying în spațiul școlar; 
• c) proceduri de intervenție în situațiile de violență psihologică-bullying;
• d) responsabilizarea cadrelor didactice în scopul intervenției imediate în cazurile de bullying semnalate sau identificate; 
• e) organizarea unor activități, precum concursuri, teatru forum ș.a., în scopul încurajării respectării valorilor și misiunii declarate a școlii, participarea la identificarea, medierea sau raportarea situațiilor de bullying; 
• f) atragerea părinților în participarea la dezbateri și sesiuni de informare cu privire la bullying;
• g) activități de măsurare a impactului acțiunilor cuprinse în planul anti-bullying și ale eficienței grupului de acțiun;
• h) orice alt tip de activitate care are scopul de a preveni bullying-ul.

Sursa: www.euroactiv.ro

• 
  Soluția lui Bolojan la criza energetică: Să stingem lumina!?
  Într-o perioadă în care românii privesc cu groază spre viitoarele facturi la utilități, administrația pare să fi rămas în pană de idei. Acolo unde cetățenii așteptau strategii complexe, investiții masive și planuri de redresare, soluțiile venite de la vârful deciziilor par desprinse din jurnalele de austeritate ale anilor ’80. Ilie Bolojan propune o abordare care …
• 
  Primăria Sector 6 refuză să publice transparent contractele din bani publici din era Ciucu
  Într-o administrație care a ajuns la putere fluturând stindardul reformei și al deschiderii față de cetățeni, realitatea de la firul ierbii arată cu totul altfel. Primăria Sectorului 6, condusă de primarul Ciprian Ciucu, se confruntă cu acuzații grave de opacitate, refuzând constant să facă publice, într-un format accesibil și complet, contractele încheiate din banii contribuabililor. …
• 
  Wagramer Termo 2000: saltul spectaculos al unei firme din Slatina, umflată cu banii din irigațiile ANIF
  Wagramer Termo 2000 SRL, o companie de construcții din Slatina, a devenit în ultimii ani unul dintre principalii beneficiari ai banilor publici de la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare (ANIF). În spatele acesteia se află Petre-Valeriu Țitirigă, asociat unic și administrator, un nume discret în spațiul public, dar care, prin afacerile sale, a ajuns să controleze …
• 
  Carmin PopStar Prod și Florin Barbu – lacheul lui Paul Stănescu care face miliarde prin ANIF
  Fost director general al ANIF între 2014 și 2020, Florin Barbu este din nou vehiculat pentru Ministerul Agriculturii. În urma lui rămâne o întrebare simplă: câți bani au ajuns în canale și câți în firmele abonate la lucrările de irigații?Florin Barbu nu este un nume nou la Ministerul Agriculturii. Este omul care a crescut în …
• 
  Primar PSD din Iași, prins fără RCA la mașina Primăriei în vacanță. Edilul e acum pieton
  Ghinion mare pentru un primar din județul Iași și soția sa, viceprimarul aceleiași comune. Cei doi au fost opriți de polițiști în drum spre Vatra Dornei. Culmea, în urma controlului, agenții au descoperit că autoturismul, care era al Primăriei, circula fără o poliță RCA valabilă.  Cine sunt cei doi soți, primar și viceprimar, lăsați fără …