Legea prin care violența domestică va include și faptele de hărțuire și amenințare online, adoptată
Proiectul USR privind prevenirea și combaterea violenței cibernetice, a fost adoptat miercuri în Camera Deputaților cu 295 voturi „pentru”, două „contra” și o abținere.
Proiectul USR prevede că violența domestică va include și faptele de hărțuire și amenințările online, și completează Legea 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.
Astfel, violența cibernetică va fi definită ca: hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea non-consensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, spera, amenința, reduce la tăcere victima.
„Odată cu evoluția tehnologiei, și a extinderii mijloacelor de comunicare online, violența cibernetică a căpătat o amploare la nivel mondial. Acest tip de violență nu este inclus în legislația românească, de aceea legea adoptată azi vizează recunoașterea noțiunii de violență cibernetică alături de violență fizică, sexuală, psihologică, socială, economică și sancționarea faptelor conform legii 217/ 2003. În categoria hărțuitorilor intră și parteneri, foști parteneri care prin mesaje abuzive online atacă victima prin hărțuire, amenințări online, interceptare de date personale, mesaje instigatoare la ură pe bază de gen. Din păcate, am văzut cu toții zilele acestea faptele vloggerului Colo, urmărit de 850.000 de tineri, care a instigat la violență asupra femeilor cu scopul de a umili, amenința și de a reduce la tăcere victima. Trăim într-un secol digitalizat și avem nevoie de acest tip de legi care să protejeze fetele și femeile, în special”, a declarat explicat Cristina Iurisniți, inițiatoarea modificării legislative.
Cristina Iurișniți subliniază că, deși la nivelul României există doar cifre aproximative cu privire la amploarea acestui fenomen, la nivel european, realitatea arată necesitatea acestei modificări deoarece:
– 45% dintre victimele violenței domestice au raportat existența unei forme de abuz online în timpul relației lor;
– 48% au raportat că au fost hărțuiți sau abuzați de fostul partener odată ce părăsise relația.75% au raportat îngrijorarea că poliția nu a știut cum să răspundă cel mai bine la abuzul online sau la hărțuire;
70% dintre femeile care au fost victimele violenței cibernetice au prezentat cel puțin o formă de violență fizică și/sau sexuală.
„Proiectul este în acord cu Convenția de la Istanbul și cu noua agendă globală 2030. Odată promulgată această inițiativă, sper ca instituțiile statului să se mobilizeze și responsabilizeze pentru acțiuni esențiale precum campanii naționale de informare. În spațiul virtual agresorii au acces la victimă în permanență, fără restricții, ceea ce potențează efectele negative ale violenței, iar propagarea rapidă a mesajelor prin rețelele de socializare, dublată de audiența extinsă la care agresorii pot dobândi acces în mediul online duc adesea la traume de neimaginat ale victimelor”, mai spune Iurișniți.
Legea va merge către președintele Klaus Iohannis pentru promulgare.
- ANAF a început executarea silită a Gabriel Resources pentru a recupera 46 milioane de lei
Gabriel Resources are de achitat statului român suma de 46.779.769 de lei (peste 9 milioane de euro). Datoria reprezintă cheltuielile efectuate de statul român în arbitrajul internațional deschis de Gabriel Resources după ce România a blocat exploatarea aurului de la Roșia Montană, în județul Alba. Agenția Naționalǎ de Administrare Fiscalǎ (ANAF) a anunțat, marți, că … - Cine este Marilen Pirtea, rectorul-sinecurist care a făcut praf educația din România împreună cu Daniel David
Marilen Gabriel Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara, deputat PNL și unul dintre cei mai influenți oameni din spatele noilor legi ale educației, a devenit simbolul degradării sistemului universitar românesc. Cariera sa este construită la intersecția dintre funcții academice, politică de partid și portițe legislative folosite abil pentru conservarea puterii, în timp ce … - Serviciile secrete au protejat corupția din sistemul judiciar. Trântorul Iohannis a blocat orice reformă și a susținut corupția instituțională
După zece ani la Cotroceni, bilanțul lui Klaus Iohannis este devastator pentru statul de drept. Sub mandatul său, serviciile secrete nu doar că au eșuat în a sprijini curățarea sistemului judiciar, ci au devenit un scut pentru rețelele de corupție din interiorul acestuia. În loc să acționeze ca instrumente de apărare a legalității, structurile de … - Borfașii din presă, disperați că țara se reformează. Patronii lor corupți nu vor mai fi intangibili
Agitația din ultimele zile dintr-o parte a presei spune totul. Pe măsură ce reformele încep să atingă zone până acum protejate, trompetele mediatice ale sistemului reacționează isteric. Nu din grijă pentru democrație sau „libertatea presei”, ci din frică pură: patronii lor, obișnuiți ani la rând să fie intangibili, riscă în sfârșit să răspundă pentru faptele … - Suveraniștii sunt oameni cinstiți care își doresc justiție, nu corupție. Sunt manipulați de liderii lor infractori
Mișcarea suveranistă din România este prezentată adesea ca un bloc monolitic ostil statului de drept. Realitatea este mult mai incomodă pentru cei care o exploatează politic. Majoritatea susținătorilor suveraniști sunt oameni cinstiți, sătui de corupție, de privilegii și de un sistem judiciar care i-a protejat ani la rând pe cei puternici. Ei nu ies în …
