Secretizarea averilor din declarația de avere ne bagă într-o umbră a regimului comunist
Decizia recentă a Curții Constituționale a României (CCR) prin care permite anonimizarea unor informații din declarațiile de avere ale demnitarilor stârnește un val de critici. Măsura, deși justificată oficial prin protejarea datelor cu caracter personal, este percepută de societatea civilă și jurnaliști ca un pas înapoi în transparența guvernării și un pericol pentru democrație, evocând practici specifice regimurilor opace de dinainte de 1989.
Curtea Constituțională a României a decis că anumite date personale din declarațiile de avere și interese ale funcționarilor publici pot fi anonimizate, în special cele care țin de adrese, nume de soți/soții sau copii, precum și detalii despre bunuri. Această hotărâre vine în urma unor sesizări care invocă dreptul la viață privată și protejarea datelor cu caracter personal.
Deși motivarea CCR se sprijină pe reglementările europene privind GDPR și pe dreptul fiecărui individ la viață privată, efectele acestei decizii pot fi devastatoare pentru transparența instituțională și pentru capacitatea presei și a cetățenilor de a controla puterea. Într-o țară unde corupția rămâne o problemă sistemică, limitarea accesului la informații despre averile celor aflați la conducere poate favoriza acumularea nejustificată de avere și ascunderea conflictelor de interese.
„Această măsură seamănă izbitor cu practicile din perioada comunistă, când totul era învăluit într-un strat gros de opacitate. Publicul nu avea voie să știe nimic despre privilegiații sistemului. Suntem martorii unei reveniri subtile la acel model de guvernare în care cetățenii sunt ținuți în întuneric,” a declarat un reprezentant al unei organizații de watchdog.
În plus, decizia vine într-un context în care România este în continuare monitorizată la nivel european pentru respectarea statului de drept și a independenței justiției. Anonimizarea unor date cheie din declarațiile de avere poate reduce eficiența investigațiilor jurnalistice și poate afecta negativ încrederea în integritatea aleșilor.
Mai mulți jurnaliști de investigație atrag atenția că această decizie va îngreuna documentarea cazurilor de corupție. „Dacă nu mai știm cine și ce deține, cum mai putem investiga cazuri în care demnitarii folosesc funcția pentru îmbogățire personală?”, spune un reporter de la o publicație anticorupție.
Măsura CCR ridică semne serioase de întrebare privind angajamentul României față de transparență și statul de drept. Departe de a fi o simplă chestiune administrativă, această decizie poate fi interpretată drept o încercare de a îndepărta cetățeanul de controlul real asupra guvernării, exact ca în vremurile când partidul unic dicta totul din umbră.
