26 iunie – ziua tricolorului. Pe el stă scris cu lacrimi de dor și râuri de sânge istoria neamului românesc

Simbol suprem al unității și identității românești, Drapelul Național este sărbătorit în fiecare an la 26 iunie. Data a fost aleasă în amintirea zilei când, în timpul Revoluției de la 1848, tricolorul roșu-galben-albastru a fost adoptat ca simbol al națiunii române.  

Culorile tricolorului sunt mai vechi decât România.  Conform istoriei, roşul, din drapelul românesc simbolizează mărirea, bravura, îndrăzneala, generozitatea, puterea de viaţă şi sângele vărsat în lupte. Galbenul simbolizează forţa, bogăţia şi puritatea, precum şi aurul holdelor de grâu din timpul verii. Albastrul reprezintă aerul, cel mai nobil element după foc şi simbolizează blândeţea, frumuseţea, nobleţea şi buna credinţă.

Momente importante ale tricolorului sunt marcate de-a lungul marilor evenimente din trecutul țării noastre. El devine, cu adevărat, un simbol al naţiunii româneşti la începutul secolului XIX, după izbucnirea Revoluţiei de la 1821. Vorbim despre primul drapel propriu-zis al românilor care astăzi se află la Muzeul Naţional de Istorie.

Ca drapel de luptă, tricolorul a fost adoptat în Ţara Românească, în 1834, sub domnia lui Alexandru D. Ghica. 14 ani mai târziu, în 1848 românii și-au exprimat voința pentru cele trei culori naţionale, drapelul fiind arborat la Blaj și la Adunarea populară de la Izlaz, unde participanţii au mers cu steaguri şi insigne tricolore.

Decretul nr.1 din 14/26 iunie al Guvernului provizoriu este primul decret pentru Steagul Național, iar pe Câmpia Libertăţii steagul nostru a fost sfințit. Asta sărbătorim noi, în 26 iunie: devenirea tricolorului simbol naţional, simbol al mândriei noastre.

Alexandru Ioan Cuza este primul domnitor care acordă importanța cuvenită drapelului nostru, chiar dacă acesta avea o dispunere orizontală a benzilor de culoare. Ordinea culorilor pe steagul românesc este stabilită prin Constituţia României din 1866 care prevedea la articolul 124 următoarele „colorile Principatelor-Unite urmează a fi Albastru, Galben şi Roşu”. Un an mai târziu se definește și așezarea verticală a culorilor. Atenție! Ordinea corectă a culorilor pe steagul românesc este de la lance, albastru, galben, roșu.

În prezent, Drapelul Național ne onorează și îl privim cu mândrie cum este înalțat la sediile celor mai importante instituții europene.

Iubiți tricolorul! Nu doar de 1 decembrie, 24 ianuarie sau 26 iunie, ci orice perioadă a anului. Purtați-l în suflet și-n cuget cu mândrie așa cum l-au purtat bunicii și străbunicii noștri în luptele pentru apărarea acestui pământ sfânt – România.  Cu prețul vieții au apărat acest meleag, iar flacăra cr

Iubiți tricolorul! Nu doar de 1 decembrie, 24 ianuarie sau 26 iunie, ci în orice clipă a existenței voastre.
Purtați-l în suflet și-n cuget cu mândrie așa cum l-au purtat bunicii și străbunicii noștri în luptele pentru apărarea acestui pământ sfânt – România.
Cu prețul vieții au apărat acest meleag, iar flacăra credinței în Dumnezeu și a iubirii necondiționate față de neamul românesc, călător acum pe întreg pământul, nu a încetat nici o clipă să le lumineze sufletul și să le dea putere.

Pe el stă scris cu lacrimi de dor și râuri de sânge istoria neamului românesc. 

„De-ți bate inima , pentru această țară
Tu steagul României, să-l agăți afară,
Să-l prinzi cu mândrie, la a ta fereastră
Să-ți bată inima să nu se mai oprească!”

• 
  România la răscruce – Între urgența reformelor structurale și criza de încredere a cetățenilor
  Analizând spectrul larg al provocărilor cu care se confruntă România astăzi – de la datoria publică galopantă și sistemul inechitabil de pensii, până la criza locuințelor, exodul tinerilor și blocajele administrative – devine evident că țara se află într-un punct de inflexiune critic. Dincolo de cifrele macroeconomice sau de discursurile politice de conjunctură, numitorul comun …
• 
  Criza din sectorul construcțiilor: Eliminarea facilităților fiscale și riscul unui nou exod al forței de muncă calificate
  Sectorul construcțiilor, recunoscut în ultimii ani drept unul dintre motoarele principale ale creșterii economice din România, traversează o perioadă de turbulențe severe. După ce a beneficiat de un pachet de facilități fiscale care a ajutat la stabilizarea forței de muncă și la atragerea investițiilor, domeniul se confruntă acum cu eliminarea treptată a acestor beneficii, pe …
• 
  Contestația depusă de prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a fost respinsă definitiv, joi, de Curtea de Apel București
  Contestația depusă de prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, a fost respinsă definitiv, joi, de Curtea de Apel București. Instanța a dispus, de asemenea, începerea judecății pe fond în dosarul în care liderul AUR este acuzat de abuz în serviciu. Trimis în judecată de DNA în aprilie 2024, dosarul lui Dan Dungaciu a rămas aproape doi ani în procedura …
• 
  Bariere pe piața muncii pentru tineri: Impactul suprataxării contractelor part-time asupra studenților români
  Integrarea tinerilor pe piața muncii reprezintă un indicator crucial pentru sănătatea economică a oricărui stat european. În România, însă, studenții și tinerii aflați la început de drum se confruntă cu obstacole legislative și fiscale majore care le limitează drastic oportunitățile. Cea mai controversată măsură în acest sens a fost decizia Guvernului de a suprataxa contractele …
• 
  Deficitul democratic de la nivel local: Cum blochează alegerile într-un singur tur reînnoirea clasei politice
  Una dintre cele mai dezbătute teme privind calitatea democrației din România este legislația electorală, în special prevederea care reglementează alegerea primarilor și a președinților de consilii județene într-un singur tur de scrutin. Introdusă inițial ca o măsură de reducere a costurilor electorale, această regulă a devenit, în opinia experților în științe politice și a organizațiilor …