CCR a respins sesizarea preşedintelui Iohannis: Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare
CCR a respins marţi sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la Legea privind organizarea alegerilor parlamentare din acest an.
Decizia ar fi fost luată cu 5 voturi „pentru” respingerea sesizării şi 4 voturi „împotrivă”.
Au votat pentru respingere judecătorii Valer Dorneanu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Attila Vraga şi Mona Pivniceru.
Împotriva respingerii au votat judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Marian Enache şi Daniel Mora.
Potrivit sesizării de neconstituţionalitate transmisă luni CCR, Legea privind organizarea alegerilor parlamentare a fost adoptată atât de Senat cât şi Camera Deputaţilor în 27 iulie şi a fost transmisă două zile mai târziu al Preşedinţie în vederea promulgării.
Klaus Iohannis a cerut CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că legea este neconstituţională în ansamblul său.
„Similar stabilirii datei alegerilor locale, Parlamentul a optat pentru o soluţie legislativă potrivit căreia data următoarelor alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor va fi stabilită de Parlament prin lege organică. Prin conţinutul normativ, această reglementare încalcă prevederile mai multor articole din Constituţie”, arăta şeful statului.
În sesizare se subliniază că stabilirea datei alegerilor parlamentare prin lege organică, cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor, prin derogare, creează un cadru legislativ special doar pentru următoarele alegeri parlamentare.
„Apreciem că o atare modificare, realizată cu mai puţin de 6 luni înainte de alegerile la termen, încalcă exigenţele art. 1 alin. (5) din Constituţie în dimensiunea sa referitoare la previzibilitatea legii şi cea a securităţii raporturilor juridice”, a explicat preşedintele.
Acesta a precizat că s-a instituit, astfel, o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare.
„În actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă. Este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare”, a menţionat Klaus Iohannis.
Acesta susţine că prin intervenţia intempestivă şi formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor ”se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale”.
„Dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulităţii absolute”, a mai spus Klaus Iohannis.
Preşedintele consideră că Parlamentul dobândeşte competenţa de a stabili data alegerilor în mod discreţionar, cu ignorarea regulilor stabilite de Constituţie, putându-se ajunge la prelungirea mandatului actualului Parlament, în afara cadrului constituţional.
„Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora. (…) O guvernare democratică presupune ca poporul să îşi desemneze reprezentaţii la nivelul autorităţilor publice la intervale regulate de timp. Rezultă că mandatul autorităţilor publice trebuie să fie limitat în timp”, a mai explicat Iohannis.
Conform legislaţiei, Guvernul este cel care stabileşte data alegerilor, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României hotărârii Guvernului privind data alegerilor.
„Prin norma criticată, se poate ajunge la situaţia în care Parlamentul poate stabili data alegerilor în mod arbitrar, fără vreo limitare şi fără o sancţiune în cazul în care acesta, prin data stabilită, prelungeşte indirect mandatul în curs”, a mai precizat preşedintele României.
Sursa: www.mediafax.ro
- Alertă meteo emisă de ANM pentru București. Cât de frig va fi în Capitală următoarele zile
Bucureștiul se află sub atenționare cod galben de ger până luni, 19 ianuarie, la ora 10.00. Cel mai frig va fi noaptea și dimineața, cu temperaturi ce vor atinge -12 grade. Potrivit ANM, sâmbătă, în Capitală, vremea va fi deosebit de rece, geroasă dimineața și noaptea. Cerul, mai mult senin ziua va avea înnorări în … - The Guardian: Europa trebuie să îi țină piept lui Trump. Amenințarea care poate distruge NATO
Cererile din ce în ce mai ostile ale președintelui SUA de a controla Groenlanda ar putea obliga UE să tragă o linie. O încercare a SUA de a anexa teritoriul ar putea distruge alianța transatlantică NATO, avertizează oficialii citați de The Guardian. Liderii europeni au acceptat cererile lui Trump timp de aproape un an. Acesta … - Cine e senatorul care a propus taxarea bolnavilor de cancer
Gheorghe Vela, senator POT, a intrat în atenția publică în ultimele zile după ce a inițiat un proiect de lege prin care introduce o coplată de până la 5% pentru tratamentul persoanelor oncologice. Mai exact, senatorul vrea ca persoanele care suferă de cancer să suporte până la 5% din costurile cu tratamentul. În prezent, pacienții … - Cum a ajuns Primăria Capitalei să cumpere spațiu verde la preț de apartament la cheie și să-l lase în paragină
Cu aproape 50 de milioane de euro din bani publici, Primăria Capitalei a cumpărat mai multe terenuri pe care se află astăzi Parcul Verdi. Rezultatul, la 7 ani distanță: un parc lăsat în paragină. Cu ce ne-am ales? 9 bănci. 9 coșuri de gunoi ruginite. 7 stâlpi de iluminat nefuncționali – și doar 2 care merg. … - Pactul mafiot care a oprit anchetele de mare corupție. „Politicienii au nevoie de liniște!”, i-a spus președintele României fostului șef al DNA, Crin Bologa
Pentru prima dată, un fost oficial al statului român din perioada adoptării ultimei forme a legilor Justiției descrie cum a fost realizat textul acestora, cum au fost adoptate și cine este cel care a decis stoparea anchetelor de mare corupție. Procurorul-șef DNA din perioada 2020-2023, una marcată de pandemie și invadarea Ucrainei de către Rusia, …
