Decizie istorică pregătită în cabinetele Kremlinului: Putin vrea să declare Marea Azov drept mare interioară a Rusiei
Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus) a primit spre aprobare un proiect de lege privind stabilirea statutului Mării Azov ca „mare internă” a Rusiei, potrivit EFE, scrie Agerpres.
„În Dumă a fost depus un proiect de lege ce vizează stabilirea Mării Azov ca mare exclusiv internă a Rusiei, faţă de care principiile dreptului internaţional vor înceta să se aplice”, a declarat pentru agenţia oficială de presă RIA Novosti Mihail Şeremet, deputat în camera inferioară din partea Crimeii (anexate).
Comisia de profil din Dumă a aprobat deja acest proiect de lege, a indicat deputatul rus, afirmând că „vom face tot posibilul pentru a aproba acest proiect de lege până la sfârşitul anului”, a mai spus el.
Aceasta va însemna „un triumf al dreptăţii istorice”, a declarat el, adăugând că, astfel, „Ucraina pierde statutul de ţară riverană Mării Azov”.
De facto, Marea Azov, împărţită anterior de Rusia şi Ucraina, a devenit o mare internă a Federaţiei Ruse în urma anexării regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk (est), Herson şi Zaporojie (sud) în septembrie 2022.
O dorință rusă mai veche
În iunie, preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat acordul cu Ucraina privind cooperarea şi utilizarea reciprocă a Mării Azov şi a strâmtorii Kerci, după aprobarea unui proiect de lege corespunzător de către ambele camere ale parlamentului federal rus – Duma de Stat şi Consiliul Federaţiei (camera superioară).
În cadrul contraofensivei din vară, Kievul a încercat fără succes să taie coridorul terestru între teritoriul rusesc şi Crimeea şi pentru a deschide o ieşire la Marea Azov.
Tratatul bilateral care stabilea că atât Rusia cât şi Ucraina au dreptul de a folosi Marea Azov a devenit nefuncțional după ce Rusia a anexat Crimeea, în 2014.
Rusia a construit un pod rutier peste Strâmtoarea Kerci și ambele ţări au reclamat întârzieri ale transportului maritim şi hărţuiri.
