UE cere cetățenilor să aiba provizii esenţiale pentru a rezista timp de cel puţin 72 de ore în caz de criză
Cetăţenii Uniunii Europene ar trebui să aibă suficiente alimente şi alte provizii esenţiale pentru aputea rezista autonom timp de cel puţin 72 de ore în caz de criză, a spus Comisia UE. În noile orientări publicate miercuri, comisia a subliniat necesitatea ca Europa să-și schimbe mentalitatea, să promoveze o cultură a „pregătirii” și a „rezilienței”, scrie RTBF
„Apă, hrană la conservă sau liofilizată, surse de iluminat, chibrituri, o trusă de prim ajutor – trebuie să fim pregătiți pentru a fi autonomi timp de 72 de ore”, explica Hadja Lahbib, comisarul european responsabilă de egalitate, pregătire și gestionarea crizelor,. „Toți cetățenii au un rol de jucat într-o situație de criză.”
Toate statele membre lucrează la consolidarea capacității lor de reziliență, iar Franța urmează să publice în curând un manual de supraviețuire. Deși această responsabilitate revine statelor membre, Comisarul european stabilește direcția.
Ea a prezentat miercuri o „strategie de pregătire și gestionare a crizelor”, ale cărei detalii le oferă deja într-un interviu pentru Le Monde. „Lecțiile învățate din pandemie sau din războiul din Ucraina ne-au arătat că trebuie să fim pregătiți pentru neprevăzut, chiar și pentru cel mai rău scenariu, și să ne pregătim cu metodă, responsabilitate și calm.”
Trebuie să fim pregătiți pentru neprevăzut
Sunt analizate o serie de scenarii: „De la dezinformare masivă la tsunami, cutremure, atacuri teroriste, inundații, de exemplu.”
Nu pornim de la zero. „Avem deja mecanisme de solidaritate care funcționează foarte bine. Există un centru european de criză accesibil non-stop, șapte zile din șapte, 24 de ore din 24. Avem doi sateliți, Copernicus și Galileo, care pot monitoriza planeta în timp real. În plus, una dintre realizările strategiei de pregătire va fi dezvoltarea unei capacități satelitare pentru emiterea așa-numitelor ‘early warnings’, adică alerte timpurii pentru avertizarea cetățenilor prin satelit.”
Fiecare stat membru trebuie să dețină, de asemenea, rezerve strategice pentru a putea rezista o anumită perioadă de timp. „Dar există și rezerve strategice la nivel european: medicamente, măști – pentru eventualitatea unui atac chimic, bacteriologic, radiologic sau nuclear –, corturi care pot servi drept adăposturi, avioane de stingere a incendiilor Canadair…”
O mai bună coordonare
Aceste capacități există încă din 2002, precizează Hadja Lahbib. „Dar trebuie să ne coordonăm mai bine.” Aceasta este și concluzia raportului Niinistö, realizat de fostul președinte al Finlandei, care a analizat „modul în care Europa își poate îmbunătăți pregătirea în domeniul protecției civile și al apărării”. „Trebuie să știm exact cine face ce, când și unde. Când intervine Uniunea Europeană? Cum activăm, de exemplu, mecanismul de solidaritate?”
Comisara insistă asupra importanței prevenției: „Am realizat un studiu privind 60 de investiții în domeniul pregătirii pentru criză. Randamentul acestor investiții este de două până la zece ori mai mare decât costul inițial.”
Țările europene sunt pe aceeași lungime de undă în privința pregătirii pentru crize?Nu au alte priorități, precum consolidarea apărării? „Nu cred că există viziuni diferite. Există percepții diferite asupra pericolelor, influențate de situațiile geopolitice specifice fiecărei țări.”
Hadja Lahbib face referire la o anchetă cetățenească care arată că, în întreaga Europă, 45% dintre oameni spun că nu sunt suficient informați despre pericolele posibile la care trebuie să fie pregătiți, 65% dintre ei își doresc mai multe informații, iar 82% consideră că Uniunea Europeană trebuie să aibă un rol important în acest proces.
Introducerea unei „zi naționale de pregătire” pentru formarea cooperării între serviciile civile, întreprinderi și statele membre, UE și NATO.
De asemenea, guvernele sunt îndemnate să-și reziste la criză serviciile naționale, cum ar fi asistența medicală, aprovizionarea cu apă și telecomunicațiile, în caz de conflict sau dezastru, screi Euractiv
Alte acțiuni includ propunerea unui „sistem european de alertă de securitate cibernetică” și introducerea unei „zi naționale de pregătire” pentru formarea cooperării între serviciile civile, întreprinderi și statele membre, UE și NATO.
Bruxelles-ul ar „evalua necesitatea și fezabilitatea unei Legi a UE privind pregătirea”, se arată în documentul UE, deși rămâne neclar cât de obligatorii ar fi prevederile.
Comisia Europeană a declarat că va revizui instrumentele financiare pentru răspunsul la criză pentru a le ajusta pentru diferite tipuri de dezastre și nevoi din UE și țările partenere.
