Avem de împrumutat cel puțin 120 de miliarde de lei, iar împrumutul ăsta va fi mai scump. Vezi ce sumă ridicolă s-a dus în investiții

Cimpoi Adrian06/06/2020

211 2 minute de citit

Petrișor Peiu, doctor în economie, atrage atenția asupra faptului că România va trebui să se împrumute în acest an cel puțin 120 de miliarde de lei de pe piața internă și externă și că acest lucru se va face la costuri foarte mari:

„De câți bani avem nevoie? Cât de mult trebuie să ne împrumutăm? România are de „rostogolit” o datorie scadentă de 46 de miliarde de lei în 2020, la care se adaugă un deficit bugetar cuprins între 73 de miliarde de lei (legea bugetului) și 95 de miliarde de lei (prognoza CE). Vorbim, așadar, de un total de 120-140 miliarde de lei. De unde luăm acești bani și cât ne costă ei? Cam 60% ar trebui să îi luăm de la băncile din Romania, dar cu cel mai mare preț plătit în Uniunea Europeana. Restul îi împrumutăm de pe piețele externe, tot cel mai scump din Uniunea Europeana, dar în plus acolo mai avem nevoie și de rating„.

Petrișor Peiu arată și care sunt principalele venituri la bugetul de stat până la acest moment și lucrurile nu arată deloc bine, iar banii europeni, atât de mult promiși și de necesari, întârzie să apară:

„Și ce vedem la execuție: s-au strâns 98 de miliarde de lei: jumătate sunt veniturile de la bugetul statului (48 de miliarde de lei) și mai bine de o treime (36 de miliarde de lei) sunt contribuțiile plătite de români la fondul de pensii și la cel de sănătate. 7 miliarde de lei sunt venituri nefiscale și 6 miliarde de lei sunt banii europeni veniți de la UE. Din cei 48 de miliarde de lei strânse la bugetul statului, mai bine de jumatate sunt din TVA (16 miliarde de lei) și accize (peste 10 miliarde de lei); aproape 8 miliarde de lei vin din impozitul pe salarii/venit și 6,5 miliarde de lei din impozitul pe profit. 2,3 miliarde de lei au fost strânse de primării din impozitul pe proprietăți”.

Dar cel mai grav este modul în care statul a reușit să cheltuie banii strânși până la acest moment, investițiile fiind foarte mici:

„Mai mult de un sfert din cheltuielile statului s-au dus în salarii: 35 de miliarde de lei. 17 miliarde s-au dus pe cheltuielile de întreținere ale aparatului bugetar, 7 miliarde de lei au fost dobânzile plătite în contul datoriei acumulate și încă 3 miliarde de lei subvenții plătite de stat. 44 de miliarde de lei s-au cheltuit pentru pensii și asistență medicală, 5,5 miliarde de lei s-au cheltuit pentru investiții. Numai în ultima lună din raportare, aprilie, statul a strâns doar 26 de miliarde de lei și a cheltuit aproape 35 de miliarde, generând un deficit de 9 miliarde de lei. Pe o singură luna”.

România, trecută pe lista neagră a Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Raport: Economia țării noastre a încetinit, rezultatele sunt dezamăgitoare, perspectivele sumbre
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în scădere perspectivele economice pentru cele 40 de state în care investește. Pe lista țărilor aflate pe lista neagră se află și România. Unde de șoc ale războiului din Iran în economiile vulnerabile Instituția financiară a blocului comunitar avertizează că escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă noi șocuri economice la nivel regional și global, informează agenţia turcă de presă Anadolu şi Euronews, citate de Agerpres. Conform raportului „Regional Economic Prospects”, publicat joi de BERD, avansul economiei ar urma să se situeze la 3,1% în 2026, de la 3,4% în 2025, De asemenea, ar fi cu …
Dezastrul economic de la Pașcani: Hidroelectrica dă bani de 5 ori mai mulți pe o producție de 5 ori mai mică
Un nou scandal zguduie unul dintre cele mai controversate proiecte energetice din România. Hidrocentrala de la Pașcani, prezentată ani la rând drept o investiție strategică pentru sistemul energetic național, este blocată nu de procese intentate de organizațiile de mediu, ci de o dispută între companiile care se luptă pentru un contract de peste 95 de milioane de lei. În centrul conflictului se află două asocieri de firme care contestă rezultatul unei licitații organizate de Hidroelectrica. De o parte se află o asociere din care face parte o companie controlată de lideri ai PNL, iar de cealaltă una care include o …
Dezastru la Complexul Energetic Oltenia
Complexul Energetic Oltenia SA a încheiat dezastruos anul financiar 2025. Compania raportează o pierdere netă record de peste 1,1 miliarde de lei (222 de milioane de euro). Aceasta consemnează o prăbușire severă a indicatorilor economici, în raport cu anul precedent. Potrivit documentelor oficiale, rezultatul negativ a fost generat de explozia costurilor operaționale și de dublarea provizioanelor, dar și de alți indicatori care au măcinat capitalurile proprii ale companiei. Trebuie menționat faptul că cifra de afaceri a CEO a fost mai mare față de anul precedent, iar cheltuielile salariale mult mai mici. Însă Directoratul, adică Plăveți & co., n-a avut capacitatea managerială de …
Milioane pentru combustibilul avioanelor: Cum a ajuns un fost general de aviație să construiască depozitul militar din Bacău
Cândva o să avem avioane multe și moderne, așa că trebuie să ne pregătim temeinic, ca să nu rămânem cu ele în pana prostului. Spre exemplu, în Cazarma 979 din Bacău urmează să fie ridicat un depozit de combustibili și lubrifianți. Dincolo de faptul că astfel de puncte strategice sunt atât de publice în România încât spionii străini pot sta liniștiți la cafea, întreaga afacere are un parfum intens de rețetă autohtonă. Licitație cu repetiție și contract de 46.000.000 de lei Pe 7 aprilie 2026, Unitatea Militară 02543 Iași a atribuit contractul pentru acest depozit strategic. Valoarea: 46.693.690 de lei plus …
Scade alocația pentru copii, apare bursa de prezență: artificiul parlamentarilor
Un artificiu cu iz de soluție! În Parlament se coace o propunere care sună, la prima citire, ca o combinație între protecție socială, contabilitate bugetară și pedagogie făcută cu portofelul. 37 de parlamentari din UDMR, PSD, PNL, USR și Minorități vor ca, din septembrie 2027, alocația copiilor între 3 și 18 ani să scadă de la 292 de lei la 100 de lei, iar în locul diferenței să apară o „bursă de prezență” de 250 de lei. Cine vine la școală, ia banii. Cine lipsește nemotivat, rămâne cu firimitura de bază. CCR a închis ușa, parlamentarii caută fereastra Faza interesantă …
Dumitru Dragomir anunță ce se va întâmpla cu prețurile imobiliarelor din România: Dacă nu va fi așa, eu o să primesc cele mai multe înjurături
Dumitru Dragomir, poreclit Oracolul din Bălcești, comentează evoluția prețurilor la imobiliarele din România. Deși mulți români așteaptă o criză în care prețurile apartamentelor și ale caselor să scadă, Dragomir spune că acest lucru nu se va întâmpla. Profeția lui Dragomir ”Criza din 2007, 2008, 2009 și 2010 nu va mai fi în România. Și nicăieri în lume, pentru că n-a fost provocată de România, a fost provocată de America. Acum băncile americane stau foarte bine, cele din Europa au bani, n-au ce să facă cu banii. Imobiliarele cresc și nu o să scadă. Dacă nu va fi așa, eu o să primesc …
Analiză Eurobank Research: România este sub o presiune foarte mare, cu trei factori critici care se suprapun
Recenta prăbușire a unor drone rusești pe teritoriul românesc a readus România în prim-planul știrilor europene. Dincolo de dimensiunea geopolitică evidentă, incidentul a scos în evidență o realitate mai amplă: țara se află în prezent în punctul de convergență a unor riscuri politice, bugetare și geopolitice. Din acest motiv, România este probabil cel mai caracteristic exemplu al provocărilor cu care se confruntă Europa Centrală și de Est într-o perioadă de incertitudine crescută. România se confruntă cu multiple crize Căderea guvernului la începutul lunii mai a creat un vid de conducere politică într-un moment deosebit de critic, deoarece țara trebuie să reducă cel …
Luna iunie aduce cele mai mari scumpiri. Plafonarea adaosului la alimentele de bază expiră
Din vară ne așteaptă scumpiri record la alimente! În iunie inflația atinge vârful și ajunge la 11%, iar plafonarea adaosului comercial expiră la final de iunie. Asta înseamnă că alimentele de bază se vor scumpi cu până la 15%. Dacă măsura va fi sau nu prelungită rămâne să stabilească viitorul Guvern, însă până atunci ne confruntăm cu cele mai mari scumpiri din UE. Alimentele de bază s-ar putea scumpi cu minim 15% Producătorii români fac tot mai greu față costurilor de producție ridicate, iar ca să acopere cheltuielile sunt nevoiți să scumpească produsele de la tarabe. „Ne e foarte greu. Trebuie …
Creșteri generoase ale salariilor în diplomație. Lista lefurilor mai mari cu peste 50%
Personalul diplomatic și consular se află printre categoriile socio-profesionale „câștigătoare” ale noii legi ale salarizării, alături de demnitari și înalții funcționari. Noua lege a salarizării aduce venituri mai mari pentru personalul diplomatic și consular, spre deosebire de unele domenii unde bat pasul pe loc sau chiar sunt, teoretic, mai mici. Cel mai mare salariu pe noua lege este cel al secretarului general cu rang de ambasador. 22.550 de lei este suma bruta pentru această funcție de conducere. Pe o funcție echivalentă, pe vechea lege, secretarul general cu rang diplomatic primește 13.512 de lei, sumă brută. Așadar, creșterea este cu 67%. …
Generația pierdută: 29% dintre tinerii români nu găsesc de lucru
În aprilie 2026, rata șomajului în România a fost de 6,3% – cu 0,2 puncte procentuale mai mică decât în luna precedentă, după ce Statistica a revizuit cifrele pe martie (de la 6,1% la 6,5%). Concret, 6,3% înseamnă 512.100 de persoane cu vârsta între 15 și 74 de ani care nu au un loc de muncă, îl caută activ și sunt disponibile să înceapă să lucreze – aceasta este definiția oficială a șomajului conform Biroului Internațional al Muncii (BIM), metodologia folosită de toate țările europene pentru comparabilitate. Cu alte cuvinte, nu toată lumea fără job e „șomer” în sens statistic: …
Pîslaru taie de la bugetarii de rând, dar umflă lefurile demnitarilor: coeficienți crescuți pentru miniștri, parlamentari și primari
Noua lege a salarizării unitare, pusă în transparență publică de Ministerul Muncii, aduce modificări importante pentru demnitari, după ce coeficienții folosiți la calcularea indemnizațiilor au fost schimbați față de prima variantă a proiectului. Potrivit documentelor, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a majorat mai mulți coeficienți față de forma lucrată anterior de fostul ministru Florin Manole. Mecanismul este următorul: salariul brut se calculează prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință. În proiectul publicat luni, valoarea de referință pentru anul 2027 este de 4.100 de lei, în timp ce în varianta Manole era de 4.300 de lei. Chiar și cu o valoare …
Cel mai mic deficit bugetar din 2022 încoace. Economist: Avem șanse să atingem ținta de 6,2%
România se află de un an la cură de slăbire… și din fericire, se văd rezultatele. Deficitul bugetar, povara care apasă pe umărul tuturor cetățenilor, a scăzut cu peste 32 de miliarde de lei în primele patru luni ale anului față de aceeași perioadă din 2025. Datele de la Ministerul Finanțelor arată că nu am mai avut un deficit bugetar așa de mic din anul 2022, când cheltuiala statului cu pensiile și salariile era mult mai mică și plăteam de două ori mai puțin pe dobânzile la datoria publică. Deficitul bugetar al României a scăzut în primele luni ale anului …
Fiecare român datorează 12 mii de euro pentru creditele luate de Guvern de la cămatarii internaționali
România se scufundă într-o spirală a datoriilor fără precedent, iar nota de plată a fost emisă pe numele fiecărui cetățean. Fiecare român, de la nou-născut la pensionar, datorează în acest moment 12.000 de euro instituțiilor financiare internaționale. Aceasta este consecința directă a împrumuturilor masive contractate de Guvern pe bandă rulantă, nu pentru a construi autostrăzi sau spitale, ci pentru a acoperi găurile negre din buget și cheltuielile unui aparat de stat ineficient și supradimensionat. Cifra de 12.000 de euro pe cap de locuitor reprezintă un record sumbru. Acești bani au fost luați de la bănci și fonduri de investiții – …
Sindicaliştii feroviari avertizează asupra riscului unei „crize fără precedent” la CFR SA
Federaţia Naţională Feroviară Mişcare Comercial Vagoane avertizează că infrastructura feroviară din România „se apropie de un punct critic”, în contextul blocării Bugetului de Venituri şi Cheltuieli al CNCF CFR SA pentru anul 2026 şi al discuţiilor privind reducerea programului de lucru pentru angajaţi, transmite Agerpres. Potrivit unui comunicat al organizaţiei sindicale, transmis miercuri AGERPRES, măsurile privind „reforma, eficientizarea şi reducereacosturilor” riscă să împingă sistemul feroviar „într-o criză fără precedent”, pe fondul degradării infrastructurii, al creşterii restricţiilor de viteză, al investiţiilor insuficiente şi al deficitului major de personal. „Datele oficiale arată că sistemul feroviar funcţionează deja prin suprasolicitarea personalului existent, în …
Uzina Mecanică Orăștie: de la producția de aruncătoare de grenade cu 5000 de angajați, la hale părăsite și copaci crescuți într-o fabrică unde au mai rămas 90 de salariați
Cândva un contributor important al industriei de armament din România, Uzina Mecanică Orăștie mai este parte din industia de profil doar cu un cod CAEN. Captivă într-un cerc vicios de management provizoriu, numiri politice și lipsă de comenzi militare, compania supraviețuiește la limită, din producție civilă. Liniile de producție de armament sunt dezasamblate și în conservare, iar infrastructura se prăbușește sub greutatea birocrației și a dezinteresului autorităților de la București. O poveste nu foarte SAFE despre industria română de apărare. Nicolae Stoica a intrat pe poarta Uzinei Mecanice Orăștie în această dimineață la fel cum a făcut-o în ultimii 40 …
De la cărbune la criză: Anatomia unui sistem energetic lăsat la limita de avarie
România traversează o schimbare de paradigmă industrială fără precedent, însă graba de a bifa indicatorii europeni de mediu a lăsat Sistemul Energetic Național (SEN) într-un echilibru extrem de fragil. Demolarea rapidă a capacităților de producție pe cărbune nu a fost dublată de o pregătire logistică a rețelelor de stocare, în timp ce infrastructura critică de apă, învechită și subfinanțată, eșuează în a susține reparațiile capitale de la marile baraje hidroelectrice. Rezultatul: comunități întregi lăsate fără apă potabilă și un deficit cronic de energie sigură. Deși discursul public abundă în elogii aduse parcurilor fotovoltaice și tranziției verzi, realitatea tehnică din spatele …