Pe lângă posibilitatea de a-i interna pe bolnavi, începând de marți autorităţile îi pot plasa în carantină şi pe cei suspecţi. Noua lege prevede izolarea acestora pe toată perioada de incubaţie a bolii, aşa cum a fost ea documentată ştiinţific.
[Total_Soft_Poll id=”2″]
Potrivit noii legi, carantinarea unei persoane poate fi instituită doar pe baza informaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz. Carantina poate fi instituită la domiciliul persoanei vizate, într-o altă locuinţa aleasă de persoana vizată sau într-un spaţiu special al autorităţilor.
În carantină pot fi plasaţi, în primul rând, cei care au intrat în contact direct cu cel puţin o persoană confirmată cu o boală contagioasă. Dar în carantină vor ajunge şi cei care sosesc din zone cu risc epidemiologic ridicat pe baza datelor transmise la nivel naţional sau internaţional de autorităţile competente.
Sunt considerate țări cu risc ridicat cele în care rata cazurilor noi de îmbolnăvire, din ultimele 14 zile, raportată la 100.000 de locuitori, e mai mare decât cea înregistrată în România în perioada similară. Iar în acest moment sunt puţine astfel de tari dacă privim spre acest clasament întocmit de Centrul European pentru combaterea răspândirii bolilor. România se află pe poziţia a patra la rata infectărilor, aşadar doar cei care vin acum din Luxemburg, Suedia sau Portugalia vor fi obligaţi să intre în carantină pentru 14 zile.
De altfel, autorităţile au dispus între timp suspendarea zborurilor directe din România către mai multe ţări dar şi către altele din afara Uniunii Europene, precum Şerbia, Turcia dar şi Israel, Emiratele Arabe Unite şi Qatar, către care noi aveam zboruri directe. Asta deoarece Comisia Europeană a recomandat ţărilor UE să permită accesul în uniune doar din câteva state terţe. Lista cuprinde, în prezent 13 ţări din întreaga lume şi este actualizata la fiecare două săptămâni.
Dacă cineva refuză carantina sau dacă încalcă măsură carantinei, deși iniţial a consimţit-o, medicul sau organul de control recomandă iar direcţia de sănătate publică decide, în cel mult 8 ore, plasarea persoanei respective în carantină instituţionalizată dacă se constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase.
Carantina poate fi instituită pe durata perioadei de incubaţie a bolii în cauză. Măsură încetează la expirarea termenului specific acestei perioade sau înainte, dacă persoana vizată este confirmată că fiind deja infectată caz în care se va dispune izolarea acesteia.
Trebuie precizat şi ca măsură carantinei sau izolării poate fi atacată în instanţă. Oricine considera că îi sunt încălcate drepturile prin plasarea în carantină sau internarea în spital, atunci poate sesiza instanţă iar judecarea cauzei trebuie făcută de urgenţă în cel mult 24 de ore de la sesizare.
Nelu Tătaru, ministrul Sănătății: “Având aceste pârghii legale şi cu respectarea de noi toţi a regulilor de precauţie, a dist fizice, a portului măştii, în interior, în mijl de transport în comun, la locul de muncă, noi speram să avem doar o creştere uşoară. Aceste două sapt sunt necesare tocmai pentru consumarea bolii la pozitivi.”
Sursa: www.stirileprotv.ro
- Von der Leyen becomes extremely vulnerable after AUR censure motion – Pandora’s Box has been opened
Ursula von der Leyen narrowly survived the motion of no confidence initiated in the European Parliament, but the political cost was enormous. Confronted for the first time with such a procedure, the President of the European Commission was forced to bow to political pressure and make explicit concessions in order to avoid dismissal. The main … - Planul premeditat de distrugere a PSD. Grindeanu și Paul Stănescu – executanții din interior
Partidul Social Democrat nu este distrus de adversari, ci de cei care îl conduc. Ceea ce vedem azi nu este o simplă decădere politică, ci rezultatul unui plan premeditat, atent executat, cu pași calculați, de către oameni plantați strategic în vârful formațiunii. Sorin Grindeanu și Paul Stănescu nu sunt victimele unui context nefavorabil, ci pionii … - Politicienii corupți arată spre antreprenori că fac evaziune și de-aia merge țara prost
Într-o demonstrație de ipocrizie care frizează absurdul, politicienii de lux din București – cei cu ceasuri de zeci de mii de euro și vacanțe în Dubai – dau vina pe antreprenori pentru toate problemele economiei românești. De parcă buticurile din provincie și micile afaceri de familie ar fi de vină că statul a fost jefuit … - Minciuna bugetară a lui Bolojan: spune că taie subvențiile, dar partidele tot înoată în bani publici
În 2024, partidele politice din România au primit lunar zeci de milioane de lei din bugetul de stat, sub formă de subvenții publice pentru cheltuieli curente. Bani pentru sedii, mașini, salarii de lux, publicitate mascată și clientelă politică. În total, sute de milioane de lei într-un singur an – în timp ce spitalele nu au … - Politicienii au cheltuit peste 1 miliard de lei în 2024 pe subvenții și rambursări de campanie. Din banii românilor, desigur.
În 2024, partidele politice din România au cheltuit peste 1 miliard de lei din bani publici – fie prin subvenții lunare, fie prin rambursări de campanie electorală. O sumă uriașă, care nu a produs nici autostrăzi, nici spitale, nici școli mai bune. A produs doar afișe, caravane electorale, contracte cu firme de casă și o …
