CCR explică de ce urmărirea tranzacţiilor unei persoane care nu e inculpată este neconstituţională
CCR a găsit neconstituţionale mai multe prevederi legate de metodele de supraveghere folosite de autorităţi în cursul urmăririi penale. În motivarea deciziei, judecătorii Curţii arată că urmărirea tranzacţiilor unei persoane poate încălca drepturi şi libertăţi.
În motivarea deciziei 421/2020, judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) arată că obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane aflate în faza urmăririi penale se caracterizează printr-un grad ridicat de intruziune în viaţa privată, motiv pentru care poate duce la încălcarea unor drepturi şi libertăţi ale persoanei.
Tocmai de aceea, persoanele vizate de aplicarea unei asemenea metode de supraveghere trebuie să poată contesta măsura, motiv pentru care se impune „o obligaţie pozitivă din partea statului ce are ca obiect reglementarea, în cadrul legislaţiei interne, a unui <recurs efectiv> care să permită înlăturarea eventualei încălcări a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale”.
„Nu poate fi reţinută nici susţinerea reprezentantului Ministerului Public consemnată în încheierea de sesizare, în sensul că solicitarea de informaţii privind tranzacţiile financiare nu constituie o ingerinţă în viaţa personală. Dimpotrivă, tranzacţiile financiare ale unei persoane sunt de natură a oferi date despre încasările, plăţile, achiziţiile de bunuri şi servicii pe care o persoană le face cu titlu obişnuit sau doar în anumite perioade de timp, informaţii inclusiv cu privire la sănătatea (dacă ne gândim la servicii cu caracter medical) sau, cum este cazul în speţă, cu privire la localizarea persoanei la un moment dat”, argumentează judecătorii CCR.
Prin decizia amintită, CCR a hotărât că imposibilitatea de a contesta modul în care anchetatorii obţin date privind tranzacţiile financiare este neconstituţională. Sesizarea a fost formulată la CCR de către instanţa supremă, în urma unui proces deschis de judecătorul Horaţius Dumbravă.
În cursul urmăririi penale, procurorul poate cere supravegherea tehnică pentru cel mult 30 de zile, aceasta fiind dispusă de către judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte procurorul solicitant.
Potrivit Codului de procedură penală, procurorul poate executa supravegherea tehnică sau poate cere unui organ de cercetare penală să o realizeze. Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:
– interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă;
– accesul la un sistem informatic;
– supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
– localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
– obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane;
– reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor poştale;
– utilizarea investigatorilor sub acoperire şi a colaboratorilor;
– participarea autorizată la anumite activităţi;
– livrarea supravegheată;
– obţinerea datelor de trafic şi de localizare prelucrate de către furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice ori furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.
Dintre toate acestea, obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane a făcut obiectul analizei CCR, decizia urmând să devină obligatorie odată cu publicarea în Monitorul Oficial.
În ceea ce priveşte infracţiunile pentru care se poate dispune supravegherea tehnică, cele mai întâlnite au legătură cu securitatea naţională, traficul de droguri sau de persoane, spălarea de bani, şantajul, violul, evaziunea fiscală şi corupţia.
Sursa: www.mediafax.ro
- Lovitură pentru bucureșteni: biletele STB+Metrorex s-au scumpit din nou și ajung la prețuri occidentale, dar cu servicii mizerabile
De astăzi, 4 septembrie 2025, transportul public din București devine și mai scump. Prețul biletului integrat STB+Metrorex a crescut brusc de la 5 la 7 lei, aproape cât în Roma, în timp ce tramvaiele, autobuzele și metroul rămân la fel de aglomerate, murdare și nesigure. Este a doua majorare din acest an, iar tarifele aproape … - România vinde energie ieftină Republicii Moldova, dar românii plătesc facturi uriașe! Cine profită de sacrificiul nostru?
România exportă energie electrică către Republica Moldova la prețuri preferențiale de doar 80 de euro/MWh, în timp ce cetățenii români plătesc chiar și peste 1,5 lei/kWh. În timp ce moldovenii se bucură de tarife reduse cu până la 15%, România devine importator net de energie, cumpărând scump seara, când consumul este maxim. Politica autorităților de … - Proeuropenii de la București au oferit ajutoare Ucrainei în valoare de 14,4 miliarde de euro
Românii descoperă abia acum dimensiunea reală a „generozității” proeuropenilor de la București: 14,4 miliarde de euro au fost scoase din buzunarul public pentru a sprijini Ucraina, între februarie 2022 și iunie 2025. Suma, echivalentă cu 0,6% din PIB-ul României din 2021, a fost făcută publică de site-ul Cursdeguvernare, care citează o interpelare a europarlamentarului Gheorghe … - Guvernul Bolojan ”fură” mâncarea de la sute de mii de copii săraci: programul masă caldă în școli eliminat
Guvernul condus de Ilie Bolojan continuă să direcționeze măsurile de austeritate către cei mai vulnerabili români. Astfel, programul național „Masă sănătoasă”, care urma să asigure hrană zilnică pentru aproximativ un milion de elevi nevoiași, a fost plafonat, fără o informare publică transparentă. Limitarea vine tocmai într-un moment în care, pe fondul scumpirii traiului de zi … - Bulgaria neagă existența unui bruiaj al GPS-ului avionului lui von der Leyen
Guvernul bulgar și-a schimbat joi poziția, afirmând că nu are dovezi că Rusia ar fi bruiat semnalele GPS ale avionului președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, când acesta a aterizat duminică pe un aeroport local — în ciuda faptului că inițial susținuse acest lucru, scrie Politico. Joi, premierul bulgar Rosen Jeliazkov a declarat în parlament …
