Vineri, 26 Iunie 2020 Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că a aprobat, prin ordinul nr. 4.621/2020 regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru mandatul 2020-2024. În același timp, a fost finalizată și selecția membrilor CNATDCU pentru mandatul 2020-2024. Pe siteul ministerului a fost publicat ordinul și anexa 3 cu componența CNACTDU. A apărut și în presă.
Comisia validata prin ordinul din 26 iunie
Ca test pentru procedura transparentă de numire în în aprilie am aplicat la această comisie de științe politice, cu intenția de a urmări și publica despre acest proces. Mărturisesc că am făcut-o mai ales ca să îi pun în situația să mă respingă, știind că voi avea cel mai mare punctaj (publicații la Oxford și Cambridge University Press, Nature, indice H de 30, granturi mari, circa 4000 de citate) Spre surpriza mea, comisia de selecție, dat fiind că era un algoritm clar și erau oameni onești a validat candidatura mea corect și transparent, iar ministrul a numit comisia prin ordinul din 26 iunie.
Vezi însă că în Monitorul Oficial Partea I nr. 609 din 10.07.2020 a apărut altceva. De la aprobarea și publicarea ordinuljui de ministru cineva a intervenit în el, cu stîngăcie, lăsînd pe site textul aprobat. Textul diferit din Monitorul Oficial modifică rezultatul selecției transparente și deja aprobate, scoate numele meu și al Bogdanei Neamțu (UBB) pe care o transferă la comisia de administrație și adaugă alte patru nume, Ghiță Bărsan, Academia Forțelor Terestre, Sibiu, Mircea Boșcoianu, Academia Forțelor Aeriene Henri Coanda Brasov, Radu Carp, Universitatea București și ANI, (PNL indice H 9), și Radu Cimpoeș, Kingston, fără profil pe Google Scholar și fără citate (vedeti mai jos). Kingston e universitatea pe care și Dan Voiculescu o trece în CV. Întrucît nu a existat un alt ordin de ministru între timp, acesta e rezultatul unei intervenții ilegale de ultim moment, nu se știe a cui (treaba DNA să stabilească), care a dus la o schimbare probabil esențială pentru făptași. Un fals intelectual.
Comisia apărută în Monitorul Oficial
Una din marile mize ale noului CNACTDU sunt doctoratele din zona de securitate/informații. Fără a consulta public comunitatea academică, consiliul a fost restructurat astfel încît institutele din zona de siguranță (Academia Militară și Academia Națională de Informații au fost puse la un loc cu comisia de științe politice. În mod misterios, științele administrative au fost trecute la o comisie separată de sociologie și comunicare. Așa cum a scirs Emilia Șercan, miza acestei noi comisii erau zecile de doctorate problematice din zona de siguranță națională, începînd cu procurorul șef prim adjunct Bogdan Licu, care în martie 2016, alături de alți doctori de la Academia Națională de Informații, a depus o cerere de retragere a titlului. Ulterior, a demarat un proces, cu același scop, iar acest dosar a blocat analiza tezei. În septembrie 2019, însă, Licu a pierdut procesul, iar CNATDCU îi poate verifica doctoratul.Deși a demarat o campanie de verificare a tuturor tezelor susținute la Academia Națională de Informații, ANI nu a sesizat CNATDCU legat de teza lui Licu, așa cum o făcuse în cazul altor teze unde se descoperiseră plagiate. Deci primul caz la rînd pe ordinea de zi a comisie avea mari implicații pentru exact zona gri din România unde figurile de vîrf din justiție se amestecă cu cele din servicii. Modificările operate în ordinul de ministru sunt probabil suficiente pentru a avea o majoritate în favoarea institutelor de informații și apărare, reprezentate nu doar prin membri direcți (cinci la număr), și să pună în minoritate pe cei cîțiva politologi veritabili din comisie.
Nu o cunosc pe dna Anisie, dar nu poți decît să te crucești de ce pot face miniștrii în zilele noastre și ce riscuri își iau. Mai contează dacă sunt șantajați de servicii sau vor pur și simplu să se pună bine? Nu cred. Iată că există dovezi ale existenței și acitivității ilegale ale unor structuri care acționează paralel cu legea și procedurile transparente. Că, exact ca și de virus, există unii care se mai îndoiesc.
Rezultatele căutării indicelui H și profilului public pe Google Scholar pentru Radu Cimpoeș
Sursa: www.cotidianul.ro
- 2025, un an al urii și polarizării societății românești
2025 rămâne în istorie ca anul în care societatea românească a fost împinsă deliberat într-o stare de conflict permanent. Ura a devenit monedă de schimb publică, polarizarea, instrument politic, iar adevărul – o victimă colaterală. Nimic din toate acestea nu este întâmplător. Forțe oculte din interior, perfect sincronizate cu interesele Kremlinului, și-au făcut treaba metodic, … - RETROSPECTIVA 2025 | Democrația românească făcută praf de politicienii corupți și jocurile mafiei de stat
Pe fondul unui an politic extraordinar de tumultuos, 2025 a adus României mai mult decât simple dezbateri electorale: a expus crăpăturile profunde ale sistemului democratic, a erodat încrederea publică în instituții și a transformat politica într-un câmp de luptă în care interesele de putere, corupția și manipulările au pus în pericol însăși esența democrației. La … - 2025 | Sistemul judiciar și CCR – un an de derapaje instituționale și încălcări ale separației puterilor în stat
În 2025, sistemul judiciar și Curtea Constituțională a României (CCR) au ajuns în centrul unor controverse politice și sociale profunde, iar percepția publică asupra independenței justiției și asupra separației puterilor în stat a fost puternic afectată. Într-un an în care democrația românească se confruntă cu numeroase tensiuni, aceste instituții, menite să apere statul de drept, … - RETROSPECTIVĂ 2025 | România: încălcări ale drepturilor omului, tensiuni instituționale și o societate pusă la încercare
În 2025, România s-a confruntat cu o serie de îngrijorări privind respectarea drepturilor omului, un tablou documentat de o combinație de rapoarte internaționale, decizii judiciare europene și analize ale organizațiilor pentru drepturile fundamentale. Dacă în mod normal respectarea drepturilor omului ar trebui să fie un element consolidat într-un stat membru al Uniunii Europene, realitatea de … - ROMÂNIA 2025 | Un an marcat de promisiuni neonorate și dezinformare, o retrospectivă critică a celor mai controversați politicieni
În 2025, scena politică românească a fost zguduită de evenimente care n-au făcut decât să alimenteze dezamăgirea publicului și să sublinieze fragilitatea dialogului democratic. Un an care ar fi trebuit să readucă stabilitate după turbulențele electorale, a devenit, în schimb, o defilare constantă de declarații publice dubioase, acuzații fără probe și promisiuni contradictorii. În acest …
