Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a obţinut de la Curtea de Apel Bucureşti sesizarea Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte două articole din legea care vizează deconspirarea Securităţii. Isărescu este acuzat de CNSAS că ar fi fost informator înainte de 1989, după ce în trecut a avut adeverinţe care arătau că nu a colaborat cu Securitatea.
Curtea de Apel Bucureşti a admis, în 2 aprilie, cererea de sesizare a Curţii Constituţionale depusă de Mugur Isărescu, guvernator al Băncii Naţionale a României.
Isărescu a fost chemat în judecată în iunie 2020 de către Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, care a cerut instanţei să constate că a avut calitatea de colaborator al Securităţii.
Din poziţia de Guvernator al BNR, Isărescu este pe lista persoanelor verificate automat de către CNSAS, şi potrivit consilierului său Adrian Vasilescu, are adeverinţe din trecut care arătau că nu ar fi fost colaborator. „Poziţia BNR este că Mugur Isărescu nu a colaborat cu Securitatea. Această poziţie este susţinută de trei documente ale CNSAS prin care confirmă că nu a colaborat cu Securitatea”, arăta Adrian Vasilescu, anul trecut, precizând că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avut de la CNSAS, pe baza unei analize, o decizie de necolaborare.
În urmă cu trei ani, România Liberă a scris că Mugur Isărescu a fost colaborator al Securităţii sub numele de cod „Manole”.
La acel moment, CNSAS nu avea posibilitatea să verifice calitatea de colaborator al Securităţii a guvernatorului BNR, însă Parlamentul a modificat legea, adăugând persoana care ocupă această funcţie între cele pentru care poate fi solicitată această verificare.
