Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza

Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.

La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.

Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.

Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.

În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.

Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.

Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.

Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.

În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.

Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.

Sursa: Agerpres

• 
  Mohammad Murad anunță o schimbare de ton în AUR: Guvernul Veștea „va trece”. „Dacă depinde de mine, aș opta pentru țară”
  Deputatul AUR Mohammad Murad a declarat, vineri seara, la Antena 3 CNN, că Guvernul Veștea ar putea primi voturi din partea AUR dacă programul de guvernare va conține măsuri concrete pentru economie și pentru zona socială. Parlamentarul a mers mai departe și a spus că, în opinia sa, Cabinetul propus de Adrian Veștea „va trece”, chiar …
• 
  Cazul trenurilor poloneze noi-nouțe care „se decolorează în soare” într-o gară din București
  Cea mai mare flotă de trenuri electrice pe care România o cumpără după Revoluție – o achiziție de peste patru miliarde lei, dar care a ajuns într-un blocaj. Zeci de trenuri noi-nouțe, livrate din Polonia, au ajuns să zacă nefolosite într-o gară din București.  Polonezii de la PESA au adus până acum în România 26 …
• 
  Care este implicarea lui Denise Rifai în dosarul lui Ciprian Ciucu. Odeta Nestor, prietena jurnalistei, adusă în cătuşe la DNA
  Odeta Nestor, fosta șefă a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), a fost adusă în cătuşe la DNA, pentru a fi audiată. Aceasta este bună prietenă cu realizatoarea TV Denise Rifai și un personaj-cheie în dosarul lui Ciprian Ciucu.Odeta Nestor a fost arestată preventiv pentru 30 de zile. Aceasta a fost prinsă în flagrant, …
• 
  Bombă în Poliția Română. Cea mai mare direcție, condusă de aproape doi ani fără concurs
  La nivelul Poliției Române, condusă de chestorul Benome Matei, s-a implementat moda de a impune la conducerea direcțiilor și inspectoratelor numai comandanți cu împuternicire sau desemnare, adică conducere provizorie, și acest obicei este aplicat cu sfințenie și la cea mai mare direcție din Poliția Română. Direcția de Ordine Publică din cadrul Poliției Române este condusă de …
• 
  George Simion, cântă la mandolină cu Kelemen Hunor
  În timp ce scena politică fierbe, iar România este ținută captivă în incertitudinea formării unui nou guvern, liderul AUR, George Simion, pare să fi găsit momentul oportun pentru o pauză de relaxare. Și nu alături de oricine, ci chiar de inamicul său politic declarat: liderul UDMR, Kelemen Hunor. O imagine absurdă, în care cei doi …