Comisia pentru românii de pretutindeni din Senatul României condusă de Claudiu Târziu a organizat dezbaterea cu tema: ”Să nu ne uităm eroii! 30 de ani de la Războiul Ruso – Român de la Nistru”.
La 30 de ani de la Războiul Ruso – Român de la Nistru, Comisia pentru românii de pretutindeni din Senatul României condusă de Claudiu Târziu, senator AUR, a organizat dezbaterea cu tema: ”Să nu ne uităm eroii! 30 de ani de la Războiul Ruso – Român de la Nistru”.
La dezbaterea de ieri, 2 martie 2022, au fost invitați experți în Securitate și Apărare de peste Prut, inclusiv foști participanti ai Războiul Ruso – Român de la Nistru.
Claudiu Târziu, președintele Comisiei pentru românii de pretutindeni :„Statul român nu trebuie să își uite istoria. În noaptea de 1 spre 2 martie 1992, armata a 14-a rusă și trupele regimului marionetă de la Tiraspol au atacat Republica Moldovă, chiar după ce aceasta fusese admisă ca membru în Organizația Națiunilor Unite. Acesta a fost răspunsul Moscovei la recunoșterea internațională a celui de-al doilea stat românesc. Un stat românesc care are aceași limbă, același drapel și același imn de stat.”
„Este imposibilă o abordare corectă a cauzelor războiului de la Nistru, dacă nu încadrăm în contextul unui război de clanuri și dacă nu înțelegem rolul decisiv al complexului militar industrial. Ceea ce s-a întâmplat pe ambele maluri ale Nistrului, rămâne în esență o confruntare acerbă între clanuri mafiote transnaționale pentru împărțirea patrimoniului Moldovei sovietice. Această împărțire s-a desfășurat pe fundalul interminabilei bătălii ideologice între două mentalități: una a oamenilor sovietici, antioccidentali, internaționaliști, și alta a basarabenilor unioniști, pro-occidentali și etnocentriști. Noi, românii basarabeni, am avertizat opinia publică mondială: nu ignorați consecințele războiului ruso – moldovean!”, a declarat Mircea Druc, fost prim-ministru al Republicii Moldova.
Vitalie Marinuță, fost Ministru al Apărării în Republica Moldova, consideră că: „războiul din 1992 nu a fost tratat corect de către comunitatea internațională și consecințele acestor fapte le resimt astăzi ucrainenii, dar și noi, cei care vrem să trăim altfel decât imperialiștii ruși. În regiunea transnistreană, războiul din 1992 este prezentat cel mai des ca și majoritatea conflictelor din spațiul post sovietic din acea perioadă, ca un conflict etnic. S-a prăbușit imperiul răului, însă la fel ca pasărea Phoenix, a renăscut din cenușă în Rusia contemporană.”
„Nu trebuie să-i uităm pe acei români care și-au dat viața pentru apărarea teritoriului și să nu uităm că granițele neamului românesc sunt mult mai mari decât ale republicii mici de la București.”, a adăugat George Simion
