Intenția guvernului de a introduce conceptul de muncă flexibilă (Kurzarbeit) poate fi susținută prin intermediul fondurilor europene, grație programului SURE lansat de Comisia Europeană. Mai precis, prin acest program pot fi decontate cheltuielile statelor membre cu anumite categorii de măsuri active, dar în special pentru măsurile de tip Kurzarbeit, potrivit unui comunicat al lui Hilde Brandl, președintele Organizației Oamenilor de Afaceri liberali din București.
Opțiunea de muncă flexibilă înseamnă reducerea temporară a programului de lucru, iar asta ajută angajații din România, ajută companiile și în final ajută și economia națională.
„Programul de muncă flexibilă înseamnă că angajații se întorc la muncă, însă nu lucrează programul întreg de 8 ore, ci lucrează mai puțin, în funcție de nevoile angajatorului și de posibilitatea de a vinde produsele sau serviciile în piață. Astfel, angajatul poate munci 2, 3, 4 sau 5 ore, în funcție de context și de nevoie. Orele lucrate urmează a fi plătite de angajator, iar restul de până la 8 ore ar urma să fie acoperit de către stat”, arată Brandl.
Proiectul a fost anunțat de premierul Ludovic Orban, iar guvernul realizează acum setul de criterii de acceptare în acest program.
Programul se aplică în Germania de peste 100 de ani dar între timp a fost implementat și în majoritatea statelor europene. Dacă va implementa acest program, România va putea atrage bani europeni suplimentari, iar asta înseamnă că presiunea pe bugetul național va fi una minimă.
Sursa: www.g4media.ro
- Taxe de protecție sau investiții reale? Cazul Bechtel și momentul în care americanii au plecat
Cazul Bechtel rămâne una dintre cele mai costisitoare și rușinoase lecții pentru statul român, prezentată ani la rând drept „investiție strategică”, dar care a funcționat, în realitate, ca o veritabilă taxă de protecție geopolitică. Autostrada Brașov–Cluj–Borș trebuia să fie un simbol al modernizării. A devenit un monument al risipei: miliarde plătite, câțiva kilometri finalizați, zero … - În 2025, România s-a împrumutat cu peste 20 de miliarde de lei de la propriii cetățeni
În 2025, statul român s-a împrumutat cu peste 20 de miliarde de lei direct de la cetățeni, prin titluri de stat și programe de economisire prezentate drept „oportunități sigure”. În realitate, această practică maschează o problemă gravă: incapacitatea statului de a-și acoperi cheltuielile curente din venituri proprii. Guvernele au preferat să întindă mâna către populație, … - România are nevoie de un plan pentru locuințe ieftine!
România se confruntă cu o criză reală a locuirii, ignorată sistematic de guvernele care au preferat improvizația în locul unei strategii naționale. Prețurile locuințelor au explodat, chiriile au devenit împovărătoare, iar pentru milioane de români creditul ipotecar nu mai este o opțiune, ci o condamnare pe 30 de ani. Statul a abandonat complet ideea de … - Pe fondul creșterii importului de forță de muncă, cererea de locuințe va exploda
Creșterea accelerată a importului de forță de muncă pune o presiune directă și inevitabilă pe piața locuințelor din România. Zeci de mii de muncitori străini sunt aduși anual pentru a acoperi lipsa de personal, însă statul nu are niciun plan coerent pentru cazarea lor. Cererea suplimentară se varsă direct în piață, împingând prețurile și chiriile … - Petrișor Peiu (AUR): Prețurile uriașe la energie sunt rezultatul direct al distrugerii producției naționale
Petrișor Peiu, profesor universitar, senator al României și lider al partidului AUR, lansează un nou atac dur la adresa guvernării PSD-PNL-USR-UDMR, pe tema energiei electrice, una dintre cele mai sensibile probleme pentru populație și economie. Datele oficiale sunt, în opinia sa, suficiente pentru a arăta dimensiunea eșecului: „pe primele 10 luni din 2025 producția de …
