Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza

Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.
La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.
Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.
Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.
În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.
Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.
Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.
Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.
În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.
Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.
Sursa: Agerpres
- Petrișor Peiu (AUR) face școală cu Bolojan: „Nu Cațavencu e autorul, ci Farfuridi”Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, l-a pus la punct pe premierul Bolojan, care i-a încurcat pe Farfuridi cu Cațavencu, în încercarea de a da un răspuns inteligent celor din Opoziție. „Auzindu-l pe Bolojan, era să fiu supărat că n-a înțeles ce scrie în moțiune, dar apoi m-am gândit că n-a înțeles nicio operă pe care o învățăm …
- George Simion: Coaliția e speriată, nici nu își lasă aleșii să votezeEste ziua decisivă pentru moțiunile depuse de AUR! Pentru ca Guvernul să cadă, este nevoie de cel puțin 233 de voturi pentru. Opoziția mai are nevoie de 80 de voturi din partea Coaliției. Plenul comun al Parlamentului a început, duminică, dezbaterea celei de-a treia moţiuni de cenzură la adresa Guvernului Bolojan. Aceasta se intitulează „Guvernul …
- Dumitru Coarnă: De ce nu avem bani la buget? Din cauza finanţării iresponsabile a războiului din Ucraina, a ajutorului permanent dat R. Moldova în detrimentul cetăţenilor români, neimpozitarea corectă a multinaționalelor„Guvernul Bolojan invocă lipsa banilor la bugetul de stat și a impus măsuri lipsite de orice logică”, scrie, pe Facebook, deputatul Dumitru Coarnă. „Dar lipsa banilor la bugetul de stat are următoarele cauze: – finanțarea iresponsabilă a războiului din Ucraina – 3,5% din PIB; – ajutorul acordat Republicii Moldova în detrimentul cetățenilor români – 1,5% …
- Ilie ”sărăcie”: Nu mai blocați munca Guvernului cu moțiuniPremierul Ilie Bolojan a cerut Opoziției, în plen, să nu mai blocheze munca Guvernului cu moțiuni. DISCURSUL PREMIERULUI ILIE BOLOJAN LA MOȚIUNEA PE SĂNĂTATE ”Clasa politică din România se va împărți astăzi între cei care vor să reformeze statul și cei care trag de timp, calculând doar câștigul electoral.Anii de comunism și tranziția haotică au …
- Grindeanu, de la ”micul” PSD: „PSD nu va vota nicio moțiune de cenzură!”Președintele interimar al ”micului” PSD, Sorin Grindeanu, a transmis la prima moțiune dezbătută în plenul Parlamentului că poziția PSD este clară: Noi nu facem politica scandalului. Nu guvernăm pe rețelele sociale și nu înlocuim instituțiile statului cu spectacolul străzii! Grindeanu, la moțiune: PSD nu va vota nicio moțiune, pentru că refuzăm haosul, a mai declarat …