Pensia specială a șefului CCR a crescut cu peste 50%, într-un an – Toţi judecătorii CCR pot beneficia de pensie specială – CCR a respins, în repetate rânduri, eliminarea pensiilor speciale
Pensiile speciale ale şefului CCR, Marian Enache, au crescut cu peste 50%, într-un an, ajungând la sume astronomice. Acesta a încasat în anul fiscal 2023 două pensii speciale, care au ajuns, net, la peste 761.000 de lei.
Culmea „coincidenţei”, CCR a respins, în repetate rânduri, diferitele tentative de a abroga sau diminua pensiile speciale. Toţi judecătorii CCR pot beneficia de pensie specială.
Marian Enache a fost consilierul lui Ion Iliescu şi acum apare frecvent alături de Marcel Ciolacu, la diferite evenimente publice.
Enache a fost suspectat că a fost informator al securităţii. În 2009, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii a precizat că Marian Enache a avut dosar de reţea, dar că dosarul nu mai există în arhivele CNSAS. În consecinţă a dat adeverinţă de necolaborare „În baza notei de constatare nr. S/DI/I/585, din data de 23.03.2009, întocmită de către Direcţia de Specialitate, din cadrul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în care se regăsesc următoarele elemente: SRI a comunicat că domnul Enache Marian figurează cu dosar F.R. (fond reţea) 7259/Vaslui, dar dosarul nu s-a păstrat în arhivă”, susţinea CNSAS.
În 2022, jurnalistul Virgil Burlă a întrebat un expert ce presupune un dosar de reţea şi cum e posibil ca astfel de documente să dispară.
„Omul a avut un dosar de reţea, asta înseamnă că a fost recrutat de Securitate ca informator. Nu ştim însă care a fost natura acestei recrutări, când şi în ce context a avut ea loc. Prin urmare, nu avem posibilitatea şi nici nu este etic să speculăm asupra naturii acestei colaborări”, a declarat pentru Europa Liberă Mihai Demetriade, istoric şi consilier superior la CNSAS.
„Dispariţia dosarului este însă o enigmă, şi aici pot prezuma, cu suficiente motive legate de situaţii similare, că acest dosar nu a dispărut în perioada 2000-2022, ci a fost distrus cel mai probabil în contextul Revoluţiei din 89, la ordinul lui Iulian Vlad, care în 22 decembrie 1989 la oră 10 a dat un ordin de distrugere a arhivei curente”, a completat consilierul superior la CNSAS.
„Există şi posibilitatea ca el să fi fost distrus ulterior, dar suntem în purul câmp speculativ, şi nici nu are sens discuţia”, a mai spus Mihai Demetriade.
