Summit la Londra al liderilor europeni pe tema războiului din Ucraina și a apărării Europei

Prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, organizează duminică la Londra o întâlnire cu mai mulți lideri europeni pentru discuții despre Ucraina, dar și despre securitatea Europei. Evenimentul la care participă și președintele interimar al României, Ilie Bolojan, are loc în contextul negocierilor de pace SUA-Rusia privind Ucraina și al discuțiilor avute recent de premierul bitanic și de Emmanuel Macron cu Donald Trump. La discuții va lua parte și Volodimir Zelenski care vineri a fost dat afară din Casa Albă după un dialog aprins cu omologul său american.

Liderii Europei discută duminică, la Londra, despre răspunsul lor la demersurile lui Donald Trump privind războiul ruso-ucrainean, la trei zile după ce Keir Starmer a efectuat o vizită la Casa Albă.

Potrivit părții britanice, discuțiile se vor concentra „consolidarea poziției Ucrainei, inclusiv sprijinul militar continuu și presiunea economică sporită asupra Rusiei”, precum și pe „pașii următori în stabilirea unor garanții solide de securitate” pentru Ucraina.

La summit au fost invitați liderii din Franţa, Germania, Danemarca, Ţările de Jos, Norvegia, Polonia, Spania, Turcia, Finlanda, Suedia, Republica Cehă şi România, dar şi preşedinţii Consiliului European, Comisiei Europene şi Secretarului General al NATO.

Prezența președintelui interimar al României, Ilie Bolojan, la întâlnirea de la Londra a fost confirmată sâmbătă de Administrația Prezidențială, care a anunțat și că evenimentul va avea loc la Lancaster House din Londra și va începe la 15:20, ora României.

Lideri europeni, întâlnire cu Trump la Casa Albă

În aceeași săptămână, președintele SUA Donald Trump a fost vizitat la Casa Albă de mai mulți lideri europeni.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a fost luni la Casa Albă pentru discuţii cu preşedintele american Donald Trump despre perspectivele de încheiere a războiului din Ucraina, în contextul unor diferenţe puternice de viziune.

Macron a încercat să-l convingă pe Trump să nu grăbească încheierea unui acord de pace în Ucraina cu orice preţ, în contextul negocierilor pe care SUA le poartă cu Rusia.

Cei doi șefi de stat au avut discuții, iar Macron a afirmat, la conferința comună cu Trump de după întrevedere, că ambii au dorința de a pune capăt conflictului din Ucraina. Președintele francez a vorbit, de asemenea, despre garanțiile de securitate care vor menține această pace pe termen lung, repetând afirmațiile lui Trump că dorește să fie un „actor pentru pace” în regiune.

Pacea „nu trebuie să însemne o capitulare a Ucrainei, sau o încetare a focului fără garanții”, adăugând: „Trebuie să permită suveranitatea Ucrainei și să permită Ucrainei să negocieze cu alte părți interesate cu privire la problemele care o afectează”, a mai spus Emmanuel Macron.

Joi, Donald Trump l-a primit în Biroul Oval pe Keir Starmer, venit într-o vizită oficială la Casa Albă. Și prim ministrul Marii Britanii a purtat cu președintele SUA discuții lîn care negocierile de pace în conflictul ruso-ucrainean au fost în prim-plan.

De asemenea, relația specială dintre cele două state a fost din nou menționată și cu posibile rezultate în domeniul neimpunerii de tarife vamale reciproce.

Cu toate acestea, referitor la Ucraina, cei doi lideri au părut să aibă viziuni diferite. Donald Trump a declarat joi că pacea la Kiev va veni „destul de curând” sau „deloc” și că „progresul spre pace” va continua atunci când președintele Volodimir Zelenski va veni la Casa Albă. Starmer a insistat asupra garanțiilor americane, dar președintele SUA nu a verbalizat niciun angajament de acest gen.

A urmat vineri întâlnirea lui Zekenski de la Casa Albă cu Donald Trump.

Dispută șoc între Trump și Zelenski

Donald Trump a dat asigurări joi că va semna vineri cu omologul său Volodimir Zelenski un acord privind exploatarea resurselor minerale ale Ucrainei. Însă călătoria președintelui ucrainean la Washington a fost marcată de disputa pe care a avut-o cu Donald Trump și cu vicepreședintele SUA, JD Vance.

Delegația ucraineană a fost dată afară din Casa Albă după dialogul aprins din Biroul Oval, conferința de presă pe care urmau să o susțină cei doi șefi de stat a fost anulat, iar acordul privind minereurile ucrainene nu a mai fost semnat. De asemenea, potrivit The Washington Post, administrația Trump ia în considerare suspendarea transporturilor de echipamente militare către Ucraina în urma vizitei dezastruoase de vineri.

Disputa Trump-Zelenski a trimis unde de șoc în întreaga lume, iar liderii europeni și-au arătat sprijinul față de președintele ucrainean.

Președintele american i-ar fi reproșat lui Zelenski că nu e „recunoscător”, iar ulterior i-a spus că „nu este pregătit pentru pace” și că a avut un comportament „lipsit de respect” față de Statele Unite chiar în Biroul Oval.

Liderii Uniunii Europene Ursula von der Leyen, Antonio Costa și Roberta Metsola l-au asigurat pe Zelenski că nu este „niciodată singur”, iar Emmanuel Macron, cel care se văzuse recent cu Trump, a declarat că Rusia a fost „agresorul” în războiul din Ucraina.

Și viitorul cancelar din Germania, Friedrich Merz, l-a asigurat de sprijinul său pe Zelenski într-o postare pe X, în timp ce primul ministru italian, Giorgia Meloni, a cerut ca Statele Unite, Europa și aliații lor să se reunească într-un summit „fără întârziere”.

Au mai reacționat și primul ministru spaniol, Pedro Sanchez, care a spus că țara sa va fi lângă Ucraina sfâșiată de război, premierul olandez Dick Schoof, care a transmis că „sprijinul olandez pentru Ucraina rămâne necondiționat”, dar și premierul polonez Donald Tusk: „Prieteni ucraineni, nu sunteți singuri”.

Și România a reacționat printr-un mesaj transmis de Ilie Bolojan, care a transmis: „Securitatea Ucrainei este crucială pentru securitatea Europei. Trebuie să fim cu toții uniți pentru a lupta pentru valorile noastre, libertate și pace”.

Toate reacțiile liderilor europeni vin într-un context deja tensionat cu admnistrația Trump, care a exclus Europa și Ucraina de la masa negocierilor cu Rusia.

Criticile lui Trump și JD Vance la adresa Europei

Donald Trump a provocat un cutremur anunțând că dorește să negocieze singur pacea cu Vladimir Putin, repunându-l pe acesta în centrul tablei de șah, împrumutând din retorica sa și defăimându-l pe omologul său ucrainean Volodimir Zelenski.

Europenii s-au temut că această pace va însemna o capitulare pentru Kiev și va încuraja Rusia să dea noi lovituri de forță în țările vecine, inclusiv în țările membre ale UE, într-un moment în care Statele Unite încep să se dezangajeze.

De asemenea, admnistrația Trump a criticat Europa în mai multe ocazii. Trump a anunțat recent că produsele europene vor fi supuse „în curând” unor tarife vamale de 25%. Totodată, liderul de la Casa Albă și-a reiterat nemulțumirile față de Uniunea Europeană, afirmând că „nu acceptă mașinile [lor] sau produsele [lor] agricole”. „Ei profită de noi într-un mod diferit” față de Canada sau Mexic, a mai spus el.

„Iubesc țările Europei. Iubesc toate țările, sincer, toate (sunt) diferite. Însă UE a fost concepută pentru a înșela Statele Unite. Acesta a fost scopul și l-au atins. Dar acum eu sunt președinte”, a mai spus Trump, sugerând că țările europene ar putea fi tentate să riposteze, dar că „nu o vor face”.

„Mă tem că, în toată Europa, libertatea de exprimare este în regres”

Și vicepreședintele american JD Vance i-a şocat pe europeni în cursul Conferinţei internaţionale de la Munchen,  la jumătatea lunii februarie, exprimând opiniile partidelor populiste.

„Mă tem că, în toată Europa, libertatea de exprimare este în regres”, a declarat el atunci. Vance a mai spus că vrea să știe ce reprezintă Europa, „pentru ce vă apărați”. „Dacă alergați de frica propriilor votanți, America nu poate face nimic pentru voi și, de altfel, nici voi nu puteți face nimic pentru poporul american care m-a ales pe mine și l-a ales pe președintele Trump”, a mai afirmat el.

Tot la Munchen, JD Vance a menționat și anularea alegerilor prezidențiale din România. JD Vance a pornit discursul privind România printr-o referire la un fost comisar european care „a apărut recent la televizor și părea încântat că guvernul român tocmai a anulat un întreg scrutin”.

El a lansat noi critici la adresa autorităților române pentru decizia de a anula alegerile prezidențiale pe 20 februarie, într-un discurs susținut la un eveniment al conservatorilor americani. El a declarat atunci că în opinia administrației Trump, nu poți avea „valori comune” cu Washingtonul, o condiție pentru bune relații, „dacă anulezi alegerile pentru că nu îți place rezultatul”.