Suedezii sunt îngrijorați de prezența tot mai mare a clanurilor mafiote care fac ravagii în regat

Autoritățile din Suedia trag un semnal de alarmă asupra prezenţei tot mai mari a zeci de clanuri mafiote care, în opinia lor, fac ravagii în regat, pe fondul înmulţirii îngrijorătoare a schimburilor de focuri şi a altor reglări de conturi violente în această ţară nordică mai degrabă liniştită, citează Agerpres.

Ignorând autorităţile în numele clanului, aceste „bande familiale” exercită o influenţă considerabilă în mai multe cartiere defavorizate în mari oraşe suedeze, fără ca guvernul sau poliţia să se poată opune cu adevărat, îşi exprimă regretul experţii.

„Este o otravă în societatea noastră şi trebuie să scăpăm de ea”, a declarat la începutul lunii septembrie premierul suedez Stefan Lofven.

Explozia unor grenade în diverse imobile, maşini incendiate, trafic de droguri şi acţiuni de şantaj alimentează paginile de fapt divers ale ziarelor, când martorii sunt deseori prea înfricoşaţi de represalii pentru a depune mărturie.

„Aţi văzut filmul ‘Naşul?”, a întrebat AFP jurnalista Johanna Backstrom Lerneby, autoarea unei cărţi despre una dintre cele mai celebre familii criminale din Suedia. „Atunci, ştiţi despre ce e vorba”, a spus ea.

Mai multe persoane având legături cu clanul explorat de jurnalistă în carta sa ‘La famiglia’ au făcut să se vorbească despre ele în august, când a izbucnit un conflict cu o bandă rivală. Luând locul poliţiei, ele au instalat baraje rutiere improvizate în cartierul lor cu probleme din Goteborg, Angered, oprind maşini şi cerând cartea de identitate oricui trecea pe acolo.

Unul dintre ei a susţinut la postul de televiziune SVT că au făcut asta „a-i proteja pe locuitorii şi copiii din cartier”.

Ostilităţile au încetat la sfârşitul lunii august. Însă nu datorită poliţiei: aplanarea a fost decisă la o întâlnire a membrilor mai multor bande într-un hotel din Goteborg.

„Este extrem de frustrant”, recunoaşte un ofiţer local de poliţie, Fredrik Terje. „Reţelele criminale sunt cele care au încheiat un acord de pace şi care au fixat un program, în timp ce noi, autorităţile, am rămas pe tuşă”, a declarat el la SVT.

Subiectul a reapărut în atenţia media în ultimele zile, când şeful adjunct al poliţiei naţionale, Mats Lofving, a declarat public că există „cel puţin 40 de bande criminale familiale” în Suedia.

Potrivit oficialului, aceste familii au venit în Suedia exclusiv cu scopul de a comite delicte, aducând cu ele sistemele lor paralele. Înaltul responsabil al poliţiei le suspectează de asemenea să sunt capabile să influenţeze sferele politice şi economice, în special în cartierele cu o mare populaţie formată din imigranţi.

Adepta unei generoase politici de imigraţie începând din anii 1990 şi până în 2016, Suedia are dificultăţi în a integra zeci de mii de nou-veniţi din ultimii ani, pe o piaţă a muncii înalt calificată.

„Cei care trăiesc în aceste zone vulnerabile sunt deseori persoane relativ sărace care nu au de ales”, subliniază Johanna Backstrom Lerneby.

La începutul lunii august, o fata de 12 ani, foarte probabil fără să fi fost vizată, a murit după ce a fost rănită la Norsborg, periferie modestă, dar în mod obişnuit calmă, din sudul Stockholmului.

În general liniştită, Suedia are o rată scăzută de omucideri – 1,07 la 100.000 de locuitori în 2018, comparativ cu 2,39 cât este media europeană, conform Eurostat.

Ministrul suedez de Interne a spus totuşi că este îngrijorat de avântul acestor mafii. „Aceste reţele există de un timp în Suedia. Ele au putut să se implanteze, în special în zonele vulnerabile din Suedia, unde statul nu este suficient de prezent”, a declarat Mikael Damberg într-un interviu pentru AFP.

Poliţia şi-a fixat ca obiectiv să îşi sporească prezenţa în anumite cartiere, un demers important „pentru a arăta că legea se aplică în Suedia”, a explicat ministrul.

Guvernul a adoptat o serie de măsuri de la sfârşitul lui 2019, în special conferind o putere sporită de supraveghere pentru poliţie şi introducând pedepse mai severe pentru crimele legate de droguri şi de arme. Însă responsabili ai poliţiei au recunoscut recent că există dificultăţi.

„Lucrăm intensiv, 24 de ore din 24, însă, în ciuda acestui fapt, continuă să existe violenţe semnificative (…). Nu dăm înapoi şi nu abandonăm, dar situaţia actuală rămâne extrem de stresantă”, a declarat la sfârşitul lunii august şeful poliţiei naţionale, Anders Thornberg.

În cursul primului semestru din 2020, 20 de persoane au fost ucise în 163 de schimburi de focuri în această ţară cu 10,3 milioane de locuitori, conform poliţiei. Anul trecut, 42 de persoane şi-au pierdut viaţa, în 334 de incidente.

Sursa: Digi24

• 
  Marian Pavel – portretul unui președinte de Consiliu Județean între milioane publice, controverse și explicații
  Un împrumut de 7 milioane de lei acordat fără dobândă unei societăți a județului, despre care Curtea de Conturi avea să constate că a fost acordat cu încălcarea legislației în domeniul ajutorului de stat. Peste 1,3 milioane de lei dobândă care trebuie recuperată ulterior. O companie ajunsă în executare. Un sediu închiriat pentru milioane de …
• 
  Breșă gravă pe platforma lansată de Guvern: CNP-uri, serii de buletin și adrese de domiciliu, lăsate la liber pe internet. Posibile consecințe juridice, inclusiv pentru cei care au coordonat proiectul
  Noua platformă prin care Guvernul și-a propus să aducă „transparență” în companiile de stat a debutat cu o problemă de o gravitate cu totul diferită, după ce date personale dintre cele mai sensibile ale unor persoane aflate în conducerea întreprinderilor publice au fost puse la dispoziția oricărui utilizator de internet. CNP-uri valide, serii și numere …
• 
  Contre dure în PSD, după atacul lui Constantin Toma: „Înainte de lecții despre România, să răspundă pentru Buzău”
  Conflictul din PSD Buzău escaladează după noile critici lansate de primarul municipiului, Constantin Toma, la adresa propriului partid. Președintele organizației județene PSD Buzău, deputatul Romeo Lungu, îi reproșează edilului că se concentrează tot mai mult asupra politicii naționale, în timp ce mai multe proiecte importante ale administrației locale au ratat termenele sau au pierdut finanțări. …
• 
  Directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București comentează proiectul privind uniforma obligatorie: „Trebuie să fii naiv să-ți imaginezi că va rezolva problema”
  Directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, Andreea Bodea, a comentat, vineri, scandalul din spațiul public legat de introducerea uniformelor obligatorii. Profesoara spune că acest lucru nu va rezolva problema bullying-ului din școli și că o astfel de măsură ar fi greu de aplicat, mai ales în marile orașe. În schimb, ea susține introducerea unui …
• 
  Cum a ajuns Andrea Chiș propunerea pentru Justiție. Fosta judecătoare dă cărțile pe față după întâlnirea cu Siegfried Mureșan
  Andrea Chiș, fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), este propunerea celor trei partide pentru funcția de ministru al Justiției. Ea a explicat, într-o postare pe Facebook, de ce a acceptat această nominalizare. De ce a acceptat? „Ieri am fost sunată de Prim Ministrul desemnat de Președintele României, domnul Siegfried Muresan, să accept nominalizarea …