Suedezii sunt îngrijorați de prezența tot mai mare a clanurilor mafiote care fac ravagii în regat
Autoritățile din Suedia trag un semnal de alarmă asupra prezenţei tot mai mari a zeci de clanuri mafiote care, în opinia lor, fac ravagii în regat, pe fondul înmulţirii îngrijorătoare a schimburilor de focuri şi a altor reglări de conturi violente în această ţară nordică mai degrabă liniştită, citează Agerpres.
Ignorând autorităţile în numele clanului, aceste „bande familiale” exercită o influenţă considerabilă în mai multe cartiere defavorizate în mari oraşe suedeze, fără ca guvernul sau poliţia să se poată opune cu adevărat, îşi exprimă regretul experţii.
„Este o otravă în societatea noastră şi trebuie să scăpăm de ea”, a declarat la începutul lunii septembrie premierul suedez Stefan Lofven.
Explozia unor grenade în diverse imobile, maşini incendiate, trafic de droguri şi acţiuni de şantaj alimentează paginile de fapt divers ale ziarelor, când martorii sunt deseori prea înfricoşaţi de represalii pentru a depune mărturie.
„Aţi văzut filmul ‘Naşul?”, a întrebat AFP jurnalista Johanna Backstrom Lerneby, autoarea unei cărţi despre una dintre cele mai celebre familii criminale din Suedia. „Atunci, ştiţi despre ce e vorba”, a spus ea.
Mai multe persoane având legături cu clanul explorat de jurnalistă în carta sa ‘La famiglia’ au făcut să se vorbească despre ele în august, când a izbucnit un conflict cu o bandă rivală. Luând locul poliţiei, ele au instalat baraje rutiere improvizate în cartierul lor cu probleme din Goteborg, Angered, oprind maşini şi cerând cartea de identitate oricui trecea pe acolo.
Unul dintre ei a susţinut la postul de televiziune SVT că au făcut asta „a-i proteja pe locuitorii şi copiii din cartier”.
Ostilităţile au încetat la sfârşitul lunii august. Însă nu datorită poliţiei: aplanarea a fost decisă la o întâlnire a membrilor mai multor bande într-un hotel din Goteborg.
„Este extrem de frustrant”, recunoaşte un ofiţer local de poliţie, Fredrik Terje. „Reţelele criminale sunt cele care au încheiat un acord de pace şi care au fixat un program, în timp ce noi, autorităţile, am rămas pe tuşă”, a declarat el la SVT.
Subiectul a reapărut în atenţia media în ultimele zile, când şeful adjunct al poliţiei naţionale, Mats Lofving, a declarat public că există „cel puţin 40 de bande criminale familiale” în Suedia.
Potrivit oficialului, aceste familii au venit în Suedia exclusiv cu scopul de a comite delicte, aducând cu ele sistemele lor paralele. Înaltul responsabil al poliţiei le suspectează de asemenea să sunt capabile să influenţeze sferele politice şi economice, în special în cartierele cu o mare populaţie formată din imigranţi.
Adepta unei generoase politici de imigraţie începând din anii 1990 şi până în 2016, Suedia are dificultăţi în a integra zeci de mii de nou-veniţi din ultimii ani, pe o piaţă a muncii înalt calificată.
„Cei care trăiesc în aceste zone vulnerabile sunt deseori persoane relativ sărace care nu au de ales”, subliniază Johanna Backstrom Lerneby.
La începutul lunii august, o fata de 12 ani, foarte probabil fără să fi fost vizată, a murit după ce a fost rănită la Norsborg, periferie modestă, dar în mod obişnuit calmă, din sudul Stockholmului.
În general liniştită, Suedia are o rată scăzută de omucideri – 1,07 la 100.000 de locuitori în 2018, comparativ cu 2,39 cât este media europeană, conform Eurostat.
Ministrul suedez de Interne a spus totuşi că este îngrijorat de avântul acestor mafii. „Aceste reţele există de un timp în Suedia. Ele au putut să se implanteze, în special în zonele vulnerabile din Suedia, unde statul nu este suficient de prezent”, a declarat Mikael Damberg într-un interviu pentru AFP.
Poliţia şi-a fixat ca obiectiv să îşi sporească prezenţa în anumite cartiere, un demers important „pentru a arăta că legea se aplică în Suedia”, a explicat ministrul.
Guvernul a adoptat o serie de măsuri de la sfârşitul lui 2019, în special conferind o putere sporită de supraveghere pentru poliţie şi introducând pedepse mai severe pentru crimele legate de droguri şi de arme. Însă responsabili ai poliţiei au recunoscut recent că există dificultăţi.
„Lucrăm intensiv, 24 de ore din 24, însă, în ciuda acestui fapt, continuă să existe violenţe semnificative (…). Nu dăm înapoi şi nu abandonăm, dar situaţia actuală rămâne extrem de stresantă”, a declarat la sfârşitul lunii august şeful poliţiei naţionale, Anders Thornberg.
În cursul primului semestru din 2020, 20 de persoane au fost ucise în 163 de schimburi de focuri în această ţară cu 10,3 milioane de locuitori, conform poliţiei. Anul trecut, 42 de persoane şi-au pierdut viaţa, în 334 de incidente.
Sursa: Digi24
- Trenurile lui Preoteasa, directorul CFR Călători cu salariu de 11.000 de euro, vor circula precum căruțele. Se topesc șinele de la caniculă
Canicula va da peste cap circulația trenurile în zilele următoare, din cauză că temperaturile la nivelul solului vor depăși 50 de grade, iar șinele se vor dilata. CFR anunță că, în contextul prognozelor meteo ce anunță temperaturi extreme la nivel național în zilele următoare, vor fi aplicate măsuri speciale pentru desfășurarea în condiții de siguranță … - Piedone impune deratizarea urgentă a tuturor mall-urilor din țară. Sunt pline de gândaci
Toate centrele comerciale din România sunt obligate să facă de urgență deratizare și dezinsecție, a anunțat ANPC. Măsura vine după numeroase sesizări privind prezența gândacilor în food court-uri și controale care au confirmat probleme de igienă. Conducerea ANPC obligă toate mall-urile din ţară să facă de urgenţă acţiuni de deratizare şi dezinsecţie, în special în … - Summitul NATO de la Haga: statele membre să aloce până la 5% din PIB
La summitul NATO de la Haga, liderii statelor membre au discutat despre creșterea bugetelor pentru apărare, propunându-se un nou prag de până la 5% din PIB. Deși mesajul transmis este cel al solidarității și întăririi apărării colective, lipsa unui plan clar și impactul potențial asupra economiilor naționale ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea acestei propuneri. … - Peste 75% dintre gospodăriile fără bani de curent și căldură sunt la sate. Statul nu face nimic concret
Un raport publicat recent arată că majoritatea românilor care nu își permit să plătească facturile la electricitate sau încălzire locuiesc în mediul rural. Deși există o lege care ar trebui să îi ajute, statul nu oferă soluții reale. Oamenii din sate rămân fără curent, fără căldură și fără sprijin. Conform Raportului pe 2024 al Observatorului … - Sute de blocuri din București rămân fără apă caldă în plină vară. Termoenergetica anunță noi opriri în sectoarele 3, 5 și 6
Locuitorii a peste 600 de blocuri din București vor fi nevoiți să se descurce fără apă caldă zile întregi, din cauza lucrărilor anunțate de Compania Municipală Termoenergetica. Începând din 23 iunie 2025, se vor efectua intervenții pe rețeaua termică în mai multe zone din Capitală, iar perioada de disconfort se întinde până pe 27 iunie. …
