Statul român pedepsește performanța: Sporurile pentru fonduri europene, condiționate și limitate drastic
Ministerul Dezvoltării pregătește o măsură controversată care va reduce drastic sporurile acordate angajaților ce gestionează fonduri europene. Acestea vor fi acordate doar dacă se îndeplinesc o serie de condiții birocratice și subiective, în ciuda complexității și presiunii uriașe a muncii desfășurate pentru absorbția banilor europeni. Guvernul riscă să lovească tocmai în cei care aduc bani în economie.
Într-o mișcare ce pare să ignore realitățile din administrația publică, Ministerul Dezvoltării propune limitarea sporurilor pentru gestionarea fondurilor europene, deși acestea sunt esențiale pentru buna funcționare și motivația celor implicați în proiectele de dezvoltare. Cu o birocrație deja sufocantă și un deficit acut de personal calificat, noua măsură impune condiții stricte, greu de îndeplinit, pentru a putea beneficia de aceste stimulente financiare.
Proiectul de act normativ prevede că sporurile vor fi acordate doar dacă angajatul dovedește, printr-un raport de progres trimestrial, că s-au înregistrat progrese concrete în proiect. Asta înseamnă că pentru a primi maximum 50% spor, salariații trebuie să bifeze o listă întreagă de cerințe, de la procente exacte de execuție documentară și fizică, până la orele efectiv lucrate. În realitate, acest sistem transformă o muncă deja complicată într-o cursă cu obstacole, unde orice piedică birocratică poate însemna tăierea veniturilor.
În loc să încurajeze absorbția fondurilor europene prin stimulente clare și coerente, statul român pare că introduce noi bariere și condiționalități inutile, care vor descuraja implicarea în proiecte europene. Mulți funcționari ar putea evita să se implice în astfel de proiecte, temându-se de controale, tăieri de sporuri sau chiar răspundere solidară, în cazul unor erori administrative.
De asemenea, responsabilitatea pentru eventualele greșeli în rapoartele de progres revine nu doar echipei de proiect, ci și tuturor persoanelor aflate pe circuitul de avizare și ordonatorului de credite. Într-un stat în care răspunderea este rareori corect distribuită, această prevedere ridică mari semne de întrebare privind echitatea și motivația în rândul funcționarilor.
Măsura anunțată de Guvern sub pretextul „introducerii meritocrației” riscă să aibă efectul opus: blocarea absorbției fondurilor europene, demotivarea angajaților competenți și întărirea unei administrații publice birocratice și ineficiente. O reformă cu pretenții de eficiență riscă să devină, în fapt, un sabotaj administrativ.
