Statul român abandonează cercetarea: Institutul Geologic anunță suspendarea activității și închiderea Muzeului Geologic Național
Institutul Geologic Român (IGR), una dintre cele mai vechi și importante instituții de cercetare din România, este în pragul colapsului. Angajații nu și-au mai primit salariile de trei luni, transferul datelor geomagnetice internaționale va fi suspendat, iar Muzeul Geologic Național urmează să se închidă de la 1 iulie. Deși statul român susține că a virat fonduri, blocajele birocratice și lipsa de responsabilitate lasă cercetarea și patrimoniul științific în agonie.
Criza de finanțare de la Institutul Geologic Român scoate din nou la iveală eșecurile statului român în a susține știința, educația și cercetarea. Salariații IGR nu și-au mai primit banii din martie, iar începând cu 1 iulie, activități esențiale vor fi suspendate. Transferul datelor de câmp geomagnetic către centrele internaționale va fi oprit, iar Muzeul Geologic Național, instituție emblematică pentru educația și cultura științifică a României, își va închide porțile.
Directoarea institutului, Anca Isac, atrage atenția asupra faptului că deși IGR a trecut recent în subordinea Ministerului Educației, finanțarea este blocată, iar angajații, mulți dintre ei cu contracte part-time pentru a supraviețui – lucrează acum voluntar, din pur devotament. În ciuda declarațiilor oficiale privind alocarea a 60% din bugetul anual prin programul Nucleu, fondurile nu ajung efectiv în instituție, iar cercetătorii sunt lăsați să se descurce pe cont propriu.
În paralel, Ministerul Educației, prin Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC), pasează responsabilitatea către institut, sugerând că acesta nu ar fi gestionat eficient banii și că trebuie să acceseze proiecte competitive. În realitate, lipsa de finanțare de bază, procedurile greoaie și ignoranța autorităților față de nevoile reale ale cercetării au paralizat instituția. Faptul că un centru național de cercetare este în pericol de închidere arată cât de jos se află cercetarea pe lista de priorități a statului român.
Ramona Bălășcuță, directorul interimar al muzeului, face un apel emoționant pentru salvarea unei instituții care supraviețuiește doar din biletele de 5-15 lei ale vizitatorilor, în special copii. De luni întregi, facturile de funcționare nu au fost achitate, iar muzeul riscă să își înceteze activitatea în perioada imediat următoare. Într-un context în care România se confruntă deja cu un exod al specialiștilor și cu dezinteres total pentru patrimoniul științific, această decizie devine simbolul neputinței guvernamentale.
În loc să sprijine cercetarea și educația științifică, statul român preferă să asiste pasiv la prăbușirea unei instituții de prestigiu, care, în mod ironic, continuă să funcționeze datorită sacrificiilor făcute de oamenii care cred în misiunea sa. Închiderea Muzeului Geologic Național nu este doar o pierdere instituțională, este o rușine națională.
