Diana Șoșoacă, un personaj controversat al politicii românești, continuă să-și construiască un profil public marcat de contradicții și incoerențe flagrante. În 2020, candidând din partea AUR, Șoșoacă era în plină metamorfoză retorică, iar trecutul ei din anii anteriori, documentat pe Facebook, dezvăluia o poziție complet diferită de cea afișată în prezent.
Postările sale din 2017, 2018 și 2019 erau aproape un manual de conformare la agenda Sistemului: declarații de susținere pentru Laura Codruța Kovesi, admirație față de Frans Timmermans și fotografii elogioase cu lideri USR și propagandiștii afiliați Sistemului. Mai mult, Șoșoacă obișnuia să-și critice vehement oponenții politici, inclusiv jurnaliști care acum îi critică derapajele, plasându-i pe „liste negre” ale „dușmanilor poporului”.
Cu toate acestea, atunci când Curtea Constituțională i-a respins candidatura la alegerile prezidențiale, am fost printre puținii care au luat apărarea principiului democratic, denunțând public decizia drept o mizerie instituțională.
Recent însă, Șoșoacă a trecut la atacuri aberante împotriva lui Călin Georgescu, una dintre vocile autentice ale suveranismului din România. Criticile sale sunt nu doar nefondate, ci și în flagrantă contradicție cu pozițiile pe care le afișa cu câțiva ani în urmă.
Nu este pentru prima dată când Șoșoacă oscilează între susținerea Sistemului și o retorică vehement anti-sistem. Am avertizat și în trecut despre lipsa de consistență a „suveranistului” Cristian Terheș, iar timpul mi-a dat dreptate. La fel, avertismentele despre incoerențele Dianei Șoșoacă de-a lungul anilor au fost ignorate, dar acum realitatea devine tot mai greu de ascuns.
În fața acestui spectacol, un lucru este cert: publicul merită mai mult decât lideri care își construiesc cariera pe contradicții flagrante și atacuri lipsite de fundament. Diana Șoșoacă a demonstrat că nu suveranismul, ci propriile interese și calcule politice sunt singurul său fir călăuzitor.
