Sorina Matei: Politicul tot timpul preferă loialitatea în fața profesionalismului. Loialitatea proștilor, hoților și diferitelor declinări, îi bagă mereu în bucluc

Dintotdeauna presa română, și aici bag efectiv toată presa, a semnalat publicul când au fost nereguli în numirile publice făcute de politicieni. Dintotdeauna, fiecare trust, site, radio, televiziune, jurnalist, de-a lungul anilor a semnalat cum a putut că sunt probleme în numirile publice. Au prezentat ba că unul este impostor, ba că este hoț de-a dreptul, ba că e prost, mincinos, ba că nu se pricepe, că n-are nicio expertiză în domeniu, ba că este interlop etc.

Aici avem o gamă largă de declinări și nu cred că există jurnalist în România care să nu fi atras atenția pe o numire sau pe un anturaj politic vreodată.

Problema mare este că pe politicienii noștri ( ca și pe public uneori) îi doare-n fund. Și politicul tot timpul preferă loialitatea în fața profesionalismului. Numai că loialitatea proștilor, hoților și diferitelor declinări, îi bagă mereu în bucluc. Oamenii inteligenți, profesioniști au propriile idei, nu semnează, știu ce e de făcut, este complicat cu ăștia – gândesc ei.

Ca atare, după ce politicienii se văd cocoțați pe funcții, unii se cred eterni, alții indestructibili, și fac ceva pe ce sesizează presa. Încep să sufere de sindromul intangibilității. Exemplu azi: au pus un lăcătuș mecanic șef peste cel mai mare spital din Botoșani. Pe linie de partid. Reacție? Îi doare-n fund. Au pus două dame – care n-au legătură cu domeniile în care vor activa – ministru.

Pe linie de partid, pe recomandări de baroni. Reacție? Îi doare-n fund. Nici Ciolacu n-a știut să explice cum și de ce le-a pus acolo. Și aici ajungem la public, pe care se răsfrânge totul. Atunci când o bubui ceva la Botoșani în spital – pacienții să nu se mai mire. Au tăcut, n-au reacționat, unii nu s-au interesat, alții au aplaudat partidele, dat like-uri, au votat, să semene ce culeg. Și de la lăcătuș și după numirile politice.
Numai că publicul larg nu se lovește zi de zi de un ministru sau de un șef de partid sau de un premier. Dar every fcking day intră în coliziune cu putregaiul politic de sub politicieni, sub diferite forme, aflat în instituțiile de stat, plătite de ei.

Cât despre situația lui Gabi Firea – Godei aici cred că este o situație specială. Având în vedere că o cunosc pe Firea, ca toți foștii ei colegi, și toți știm relația ei cu Ligia/ loialitate profundă ( a luat-o de când era producător la TVR, la Isărescu, la Antenă, la partid, la primărie, la Senat, la minister – peste tot în ultimii 20 de ani) și știm cât de suspicioasă este Firea inclusiv cu anturajul ei/ oamenii apropiați, eu personal nu cred că chiar nu știa pe cine târăște de 9 ani după ea.

Problema Gabrielei Firea a fost, este și rămâne – ea însăși. Cum s-a comportat în trecut se comportă și în funcții publice de aproape 10 ani. Iar problema ei este că publicul nu înghite asemenea comportamente. Cred că Lincoln a fost cel care a zis că „you can fool some of the people all of the time, and all of the people some of the time, but you can not fool all of the people all of the time”.