Sondajele false și televiziunile sistemului îl elogiază pe Drulă. Jocuri de culise pentru candidatul progresist

Campania pentru Primăria Capitalei intră într-o nouă fază tensionată, după ce mai multe instituții media apropiate de sistem au început să împingă în spațiul public un val suspect de sondaje care îl prezintă pe Cătălin Drulă într-o lumină idealizată, departe de realitatea politică din București. În ultimele zile, televiziuni cu agende bine cunoscute au început să promoveze agresiv o imagine cosmetizată a liderului progresist, transformând un candidat cu susținere modestă într-un „favorit artificial” al cursei electorale.

Specialiștii observă o coincidență stranie: exact în momentul în care USR se confruntă cu un declin sever la nivel național, iar Drulă se lovește de eșecuri repetate în încercările de mobilizare a electoratului, apar – ca din senin – sondaje neverificate, publicate de instituții fără reputație solidă și circulate masiv în media simpatizantă progresiștilor. În aceste sondaje, Drulă apare ba pe locul doi, ba „imediat în spatele favoritului”, ba „într-o creștere spectaculoasă” care nu se regăsește în niciun alt barometru serios.

Mai mult, televiziunile apropiate de grupările politice progresiste îi oferă lui Drulă un tratament de vedetă: știri elogioase, interviuri fără întrebări incomode, analize care ridică în slăvi „performanțele” lui politice, deși bilanțul său real este unul sumbru, stagnare electorală, pierderea bazelor locale USR și lipsa oricărei realizări administrative majore.

Întrebarea care plutește în aer este simplă: de ce ar împinge sistemul mediatic un candidat cu un trecut politic marcat de scandaluri, conflicte interne și rezultate electorale slabe?
Răspunsul pare să țină de logica bine-cunoscută a jocurilor de culise: Drulă nu are resurse administrative, nu are infrastructură politică solidă și nu are puterea de a deranja echilibrele reale ale capitalei. Pentru sistem, un astfel de candidat poate fi ușor de controlat, ușor de menținut în zona „alternativelor sterile” și suficient de zgomotos încât să consume energia taberei protestatare fără să genereze risc real.

În același timp, tacticile folosite, sondaje „umflate”, campanii de imagine în studiouri prietenoase, insistența pe teme agresive fără soluții – sunt un semnal că se încearcă fabricarea unei percepții, nu reflectarea unei realități.
Bucureștenii știu bine că Drulă nu are structuri administrative în spate, nu are soluții clare pentru traficul infernal, pentru colapsul termoficării, pentru haosul urbanistic sau pentru lipsa investițiilor. Cu toate acestea, campania de PR insistă să îi construiască o aură falsă de „candidat capabil”, în ciuda evidențelor.

Pe lângă sondajele dubioase, a devenit vizibil și un alt element de manipulare: repetarea obsesivă în media a ideii că Drulă ar reprezenta viitorul progresist al capitalei. Este retorica deja folosită pentru alți candidați-speranță ai sistemului, care au eșuat lamentabil după ce au fost împinși artificial pe scena publică.

Folosirea acestui tipar – creștere falsă în sondaje, promovare în studiouri obediente, narativ al „schimbării” fără conținut – arată o operațiune de imagine, nu un proiect autentic.

În final, jocurile de culise devin tot mai evidente: un candidat slab, împins în față de televiziuni și sondaje fabricate, poate fragmenta electoratul și poate salva interesele vechilor rețele de putere. Iar Drulă, incapabil să își construiască un bazin solid de susținători, devine instrumentul perfect al acestei strategii.

În timp ce sistemul îl împinge înainte, bucureștenii rămân cu aceeași întrebare:
cine câștigă cu adevărat din promovarea artificială a lui Cătălin Drulă?