„Societatea Academică din România (SAR) îi solicită noului ministru al Educației, Ligia Deca, publicarea voluntară a tezei sale de doctorat, ca și tezele tuturor secretarilor de stat, respectiv ale secretarului general din Ministerul Educației și ale tuturor celor care dețin funcții de conducere la nivelul instituțiilor aflate în subordinea sau coordonarea Ministerului Educației. Solicităm ca această măsură să fie implementată până la finalul lunii octombrie, fiind o măsură necesară pentru redresarea încrederii în sistemul de învățământ românesc.” se arată într-un apel publicat de România Curată.
„Îi mulțumesc domnului Președinte Klaus Iohannis pentru încrederea acordată! La momentul la care m-am alăturat echipei de la Administrația Prezidențială, eram cel mai tânăr consilier al Preşedintelui. Probabil nu o alegere simplă, însă am primit multă încredere şi apreciere, autonomie şi responsabilitate. Iar provocarea de a demara o reformă în educație, incluzivă şi fără agendă prestabilită, bazată pe studii şi pe acord social, a constituit o onoare.”, a transmis Ligia Deca, la plecarea de la Cotroceni.
După nenumăratele scandaluri de plagiat în care au fost implicați oficiali ai statului român, reprezentanții societății civile spun că „Transparența și integritatea academică trebuie probate de la vârful Ministerului Educației, dacă într-adevăr se dorește o reformă profundă a sistemului de învățământ românesc.”, amintind că „și doamna ministru Deca, dar și președintele României, Klaus Iohannis, au reiterat nevoia ca reforma educațională să includă respectarea principiului toleranței zero față de plagiat.”
„Având în vedere aceste declarații, considerăm că nu există un moment mai prielnic pentru a trece de la declarații de bune intenții la exemplul personal. E momentul ca liderii sectorului educației să arate drumul celorlalți prin transparentizarea lucrărilor lor științifice care nu au caracter public. De la ministru la secretari de stat, de la directori și președinți de agenții la inspectori școlari generali, toți cei care dețin funcții de conducere în învățământ trebuie să își facă publice lucrările de doctorat, ca ci și celelalte lucrări cu caracter științific listate în biografii care nu pot fi găsite în spațiul public. Deși nu se află în subordinea Ministerului Educației, la fel ar trebui să procedeze și toți rectorii dacă sunt aliații reformei, și nu complicii unui sistem corupt.
În prezent, următorii secretari de stat din conducerea Ministerului Educației au obținut titlul de doctor:
Antoneta Bolchiș – Doctor în științele educației (UBB Cluj-Napoca);
Ionel Lixandru – Doctor în științele educației (Universitatea din București);
Gigel Paraschiv – Doctor în inginerie mecanică (Universitatea Politehnica din București)
Ne exprimăm speranța că putem trece în sfârșit de la vorbe la fapte și solicităm de asemenea o consultare separată, alături de partenerii noștri din societatea civilă privitoare la creșterea măsurilor privind integritatea academică și prevenirea conflictului de interese în noul pachet de legi al Educației, pentru ca acesta să își poată atinge întregul potențial.
Invităm societatea civilă și cetățenii să se alăture acestui demers.”, transmit semnatarii apelului publicat de România Curată.
LUNGA LUPTĂ DUSĂ DE LIGIA DECA CU PLAGIATUL
Într-un comentariu publicat de siteul InPolitics, jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob amintește parcursul noului ministru al Educației și estimează că „misiunea prioritară a noului ministru al Educației, cotrocenista Ligia Deca, nu va fi pachetul legilor educației moșite de demisionarul Cîmpeanu, ci execuția premierului plagiator Nicolae Ciucă.”
Deși admite că nu are informații certe în acest sens, autorul spune că aceasta este o concluzie logică având în vedere „backgroundul noului ministru, care o obligă la asta.”
Redăm mai jos comentariul publicat de InPolitics:
Deci, să o prezentăm pe Ligia Deca, eroina fără pată și fără de prihană a luptei antiplagiat din învățămînt.
Ce ar recomanda-o pe Ligia Deca drept ministru al Educației?
Pregătirea academică de exepție? Nici în glumă: doamna e nici mai mult, nici mai puțin decît căpitan de vas, în urma absolvirii uneia dintre cele două facultăți ale universității maritime din Constanța. Cea mai slabă dintre ele: Facultatea de Navigație și Transport Naval. Dacă doamna e intelectuală, atunci și Băsescu era. Sau Onedin. Sau piratul Barbăneagră.
Activitatea rodnică de consilier prezidențial, timp de șapte ani? Să fim serioși, doamna a fost o ilustră anonimă, ieșind rar în față, precum anul trecut, cînd asociațiile de elevi din România i-au cerut demisia public, la pachet cu cea a lui Cîmpeanu „pentru a stopa malpraxisul educațional pe care îl comit”, mai precis neincluderea de fonduri pentru transportul gratuit al elevilor în bugetul de stat.
Și totuși, CV-ul Ligiei Deca e solid din alt punct de vedere, după cum vom releva în rîndurile care urmează.
La începutul mandatului lui Băsescu, tînăra studentă era președintele extrem de activ și de incisiv al Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).
În vara anului 2007, ANOSR intrase într-un război feroce cu unul dintre cele mai grele personaje post-decembriste din Învățămînt, Ecaterina Andronescu – de patru ori ministru al educației, în acea perioadă rector al Politehnicii -, pe care o acuza că pune pumnul în gura studenților și le îngrădește libertatea de exprimare în chestiuni precum condițiile din cămine șamd.
„În data de 14 iunie 2007, dna Ecaterina Andronescu a comis un abuz în serviciu asupra dreptului la libertate de exprimare a studenţiilor printr-o atitudine securistă de tip intimidare, o imixtiune în procesul de evaluare instituţională a Politehnicii Bucureşti şi o încălcare a statutului studenţilor de parteneri în procesul educaţional”, declara public tînăra Ligia Deca.
ANOSR îi cerea lui Andronescu, extrem de dur, să îşi ceară scuze oficial pentru presiunile exercitate şi să îşi dea demisia din funcţiile publice pe care le ocupă, ameninţând că în cazul în care cererile nu le sunt soluţionate, vor recurge la proteste stradale. Mai mult de atît, asociația condusă de Ligia Deca recurgea la un demers de-a dreptul neobișnuit, cerînd oficial CNSAS verificarea Ecaterinei Andronescu, pentru a vedea dacă aceasta a făcut poliţie politică. În lupta ei, Deca nu ezita să se adreseze și Comisiilor de Învățămînt ale Parlamentului, adică rezbel în toată regula.
În anul următor, masteranda, viitoare căpităneasă universitară de vas, era aleasă preşedinte al Adunării Generale a Uniunii Studenţilor din Europa(USE), organizaţie care reprezenta peste 10.000.000 de studenţi, din 38 de ţări.
O premieră onorantă pentru România, fiind primul român în asemenea funcție.
La acea vreme, Deca nu mai era președintele ANOSR, locul ei fiind luat de soțul actual, Cezar Haj.
Însă, foarte important de menționat, în CV-ul Ligiei Deca apăruse în 2007 o funcție nouă, foarte interesantă. Aceea de coordonator al Coaliţiei pentru Universităţi Curate, un organism nășit de Societatea România Academică a Alinei Mungiu, amintind izbitor de Coaliția pentru un parlament curat care avusese un rol extrem de greu în alegerile din 2004, prin luarea la mînă a personajelor dubioase de pe listele electorale. Inutil să amintim că cei mai mulți pătați fuseseră găsiți la PSD.
Grupul de inițiativă al Coaliției pentru Universități Curate era format din organisme precum Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România, Asociația Pro Democrația, Centrul pentru Jurnalism Independent, Grupul pentru Dialog Social, Societatea Academică din România șamd.
Ce își propunea noul organism: nimic altceva decît să asaneze mediul universitar, să lupte împotriva plagiatului, pentru transparență și corectitudine administrativă, pentru combaterea nepotismului, pentru corectitudine academică, incluzînd performanţă în cercetare, pentru transparența managementului financiar etc.
Un raport publicat doi ani mai tîrziu după cercetări în 40 de universități de stat scotea la lumină tarele grave ale sistemului: plagiat, falsificare gravă de diplome, restricţionarea accesului la informaţii de interes public, prezenţa extinsă a nepotismului etc.
Coaliția condusă de Ligia Deca și creată de Alina Mungiu cu banii ambasadei Olandei la București stabilise fără echivoc: învățămîntul românesc suferea grav și avea nevoie de măsuri urgente de însănătoșire.
În 2009, Deca era realeasă la șefia USE, iar un an mai tîrziu devenea șefa Secretariatului Procesului Bologna, pentru perioada 2010 – 2012. Pînă în 2015 nu s-a mai aflat mare lucru despre ea, în acel an devenind consiliera lui Iohannis.
În 2016, aflam că Deca avea onoarea de a participa la Târgul Internațional de Carte de la Beijing, unde avea să se lanseze ediția în chineză a monumentalei creații iohannesiene „Pas cu pas”. (Ironia sorții face ca soțul Ligiei Deca să fie consultant al unei asociații intitulate „Pas cu pas”, înființată în 2019. Probabil o coincidență.) E vorba de un tîrg organizat fix în acea țară de care acum un apropiat al președintelui, deputatul Alexandru Muraru, cere imperios să ne ținem cît mai departe.
În 2019, consiliera Ligia Deca, ieșea la atac, tăios, din nou, împotriva ministrului Educației, Ecaterina Andronescu, în urma unei declarații în care aceasta părea să fi sugerat că plagiatul este o problemă minoră.
„Această declarație este una care arată că nu înțelege efectele negative ale fenomenului de plagiat. Personal cred că nicio problemă nu poate fi remediată fără să acceptăm efectele ei negative pe de-a-ntregul”, declara Ligia Deca.
Apriga luptătoare, ani de-a rîndul, împotriva plagiatului, a falsificării de diplome, a lipsei de transparență în educație este acum subalterna unui premier plagiator, ceea ce înseamnă un doctorat în fals, și care a luat măsuri pentru blocarea anchetei, adică lipsă de transparență.
Ligia Deca nu are decît două variante. Fie declanșează imediat lupta pentru demascarea plagiatorului Ciucă, în virtutea cărții de vizită care, cel mai probabil, a adus-o în funcții universitare interne și internaționale înalte.
