De ce nu sunt cei patru vicepremieri la inundații să dea fața cu românii?

Patru vicepremieri, unul demisionar. Zero prezenți pe teren. România e sub ape, iar guvernul sub tăcere. În timp ce mii de familii își plâng casele distruse, pământurile luate de viitură și viețile făcute una cu noroiul, niciunul dintre cei cinci oameni plătiți să coordoneze țara nu a avut demnitatea minimă să apară în fața românilor afectați.
Nu vor să dea ochii cu cei care îi întreabă: unde sunt lucrările de îndiguire? Unde e prevenția? Unde au fost investițiile? Unde s-au dus banii?
În loc de cizme, poartă pantofi lucioși prin birouri. În loc să vadă cu ochii lor dezastrul, preferă să citească rapoarte sterile și să dea comunicate de presă sterile. În fața camerelor sunt zmei, dar în fața oamenilor reali sunt iepuri politici care se ascund sub umbrela „coordonării de la centru”.
Cinci vicepremieri și niciunul n-a avut curajul să urce într-o mașină și să ajungă în satele măturate de ape. Niciunul nu a fost în stare să spună: „am greșit, n-am făcut nimic, ne pasă prea puțin”. Pentru că, în realitate, n-au fost niciodată acolo pentru români. Sunt acolo pentru privilegii, pentru funcții, pentru protejarea unui sistem care promite tot și livrează dezastru.
Românii nu vor uită cine i-a lăsat singuri. Așa cum apa se retrage, dar lasă urme, și tăcerea rușinoasă a celor cinci va lăsa amintiri adânci.