Cheltuielile realizate pentru combaterea pandemiei, până la 30 iunie 2020, de la bugetul de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor de șomaj se ridică la 5 miliarde de lei, a anunțat marți Curtea de Conturi.
Din această sumă, 73% reprezintă plata indemnizației acordate pe perioada suspendării contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului (3,69 miliarde de lei), 13% sunt indemnizațiile acordate altor categorii de personal ale căror activități au fost întrerupte ori s-au derulat la un nivel foarte scăzut (662 de milioane de lei), iar 5,3% vizează cheltuielile privind stocurile de urgență medicală (266 de milioane de lei).
Restul fondurilor s-au alocat pentru stimulentul de risc și alte cheltuieli specifice perioadei de urgență. La finanțarea publică a cheltuielilor destinate prevenirii și combaterii pandemiei se adaugă donațiile și sponsorizările, în bani sau în natură, primite de instituțiile publice, potrivit unui raport al Curții de Conturi.
Astfel, entitățile auditate de Curtea de Conturi au primit și înregistrat donații și sponsorizări în valoare de 214,7 milioane de lei (44,4 milioane de euro).
Raportul special privind gestionarea resurselor publice în perioada stării de urgență a fost înaintat Parlamentului. Documentul are la bază un control amplu, desfășurat în perioada mai-iulie 2020, la 949 de entități din administrația publică centrală și locală.
Documentul își propune să prezinte forului legislativ, cetățenilor și altor factori interesați modul de gestionare a resurselor publice în perioada stării de urgență, constatările Curții de Conturi, precum și concluziile și propunerile ce derivă din acestea, în conformitate cu mandatul primit prin Hotărârea Parlamentului României nr. 4/2020.
La baza selecției entităților auditate au stat sumele alocate de la bugetele centrale și locale pentru gestionarea stării de urgență, respectiv sumele utilizate, pe sursele de finanțare și pe destinații. Astfel, au fost selectate acele autorități care au primit sume importante de la aceste bugete, dar și cele care au primit responsabilități și atribuții suplimentare în situația de urgență.
Nu în ultimul rând, în procesul de selecție au fost extrem de relevante achizițiile realizate, după tipul și valoarea acestora, specifice situației de urgență. Impactul financiar estimat de auditori în urma acțiunilor de control este compus din venituri suplimentare, prejudicii și abateri financiar contabile.
Veniturile suplimentare estimate se ridică la 647 de mii de lei. Abaterile financiar contabile estimate pentru perioada supusă controlului sunt de 659 de milioane de lei, în timp ce prejudiciile sunt de 38,3 milioane de lei.
Documentul prezintă și o serie de exemple de bune practici ale entităților publice care au gestionat optim resursele puse la dispoziție în perioada stării de urgență.
Sursa: www.euractiv.ro
- Șacalul, o specie invazivă care distruge fauna locală! Numărul șacalilor din România a crescut în ultimii 20 de ani de la 1.300 de exemplare la 41.000
O cercetare realizată de Universitate Transilvania din Brașov anunță o creștere de 31,65 de ori a populației de șacali în România. Un studiu publicat în 2025 la Universitatea „Transilvania” din Brașov, cu titlul „Două decenii de expansiune: dinamica populațională și distribuția spațială a șacalului auriu în România între anii 2004–2025”, bazat pe date oficiale colectate … - Lider de sindicat din minerit: Oficiali sârbi mi-au spus că ne vând energie pe comisioane care ajung „în pușculița de partid”
”Dacă eram cu el la masă, îi aruncam cu scaunul în cap!” spune liderul sindical din minerit, Constantin Crețan, revoltat pe afirmațiile ministrului Energiei, Bogdan Ivan, cum că e nevoie de cărbune măcar să trecem iarna. ”Își bate joc de noi să spună că ținem cărbunele iarna aceasta, în condițiile în care noi nu putem … - Soția lui Dan Tapălagă primește pensie specială: a ieșit la pensie la 50 de ani cu 5500 euro/lunar
Dan Tapalagă consideră că o justiție care își recâștigă independența este o plagă numită oligarhie instituțională. Toate ororile justiției din perioada deceniului negru al binomului DNA-SRI au fost făcute cu ajutorul unor judecatori și procurori. Mare parte din aceștia au ieșit natural din sistem după distrugerea dependenței justiției de politicieni și serviciile de informații, fugind … - UBER și BOLT, companiile intrate în colimatorul DNA pentru evaziune fiscală
Companiile de ride-sharing UBER și BOLT sunt cercetate în dosarul de evaziune fiscală declanșat de DNA Timișoara iar acestea aveau un modus operandi foarte bine stabilit pentru „fentarea„ organelor fiscale și sustragerea de la plata tva-ului către statul român, artă surse judiciare autorului acestui material. Astfel, arată sursele autorului, „în perioada 2021-2024 au fost înființate … - Marius Lulea: „Au votat pentru ca minorii să aibă acces liber la site-urile porno!”
Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, denunță atitudinea revoltătoare a majorității parlamentare, care a respins un proiect de lege menit să protejeze copiii României de expunerea la conținut pornografic. Liderul AUR acuză partidele de la putere că acționează împotriva familiei și a valorilor morale fundamentale. Prim-vicepreședintele AUR, Marius Lulea, atrage atenția că Parlamentul a refuzat o inițiativă …
