Sfidare pe banii cetățenilor. Cum se ascunde MAE în spatele GDPR-ului ca să nu dea explicații de interes public

Editorial de Alina Manolache

Am ales să scriu un editorial și nu un articol informativ, pentru că uneori aroganța și sfidarea merită un răspuns cu aceeași monedă.

Mă uit la conferința de presă a domnul Andrei Țărnea, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe (MAE), și îmi vine în minte un singur gând. Să te ferească sfântul să te nimerești ca cetățean român prins într-o zonă de conflict și să ceri ajutorul autorităților românești. 

Ministerul de Externe, o instituție total nereformată, împânzită de politruci și clientelă de partid, este incapabil de cinci zile să lămurească un scandal public de proporții. De la acuzațiile lui Victor Ponta că a lăsat-o pe fiica sa pe dinafară din motive politice, până de dezvăluirile Antenei 3 că pe listă s-ar fi aflat câteva cupluri care nu îndeplineau criteriile. 

Dincolo de adevărul sau falsul acestor acuzații, rămâne o singură certitudine. Oamenii de comunicare ai MAE sunt incapabili de cinci zile să gestioneze o situație de criză. Să-și asume în fața cetățenilor din banii cărora sunt plătiți un răspuns sincer și clar la toate problemele ridicate în spațiul public. 

Presa, inamicul numărul 1 al celor de la MAE

Peste incapacitatea de a da contraargumente convingătoare la acuzațiile publice, oamenii MAE au dezvoltat o atitudine sfidătoare la adresa jurnaliștilor și, implicit, a publicului. În conferința de presă de azi, purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, și-a pierdut cumpătul pentru că era presat să explice de ce anumite persoane ar fi fost în zborul de repatriere fără drept.

În loc să vină cu date clare, domnul a simțit nevoia să se răfuiască cu jurnaliștii. S-a înfuriat, s-a rățoit, a cerut să nu mai fie deranjată familia sa în miez de noapte cu telefoane. A răspuns sfidător și incomplet sau chiar a ocolit cu o totală lipsă de grație răspunsurile directe. Și s-a ascuns în spatele GDPR-ului ca să nu dea informații concrete, deși nimeni nu i-a cerut să-l încalce. 

În fața încăpățânării MAE de a da explicatii cu privire la persoanele aduse în țară pe 6 martie, în primul zbor de evacuare din Orientul Mijlociu, nu putem trage decât o singură concluzie. MAE ascunde ceva. Și ca să nu dea explicații concrete se ascunde la rândul său în spatele GDPR-ului. 

Ce i se cere MAE și MAE se face că nu înțelege

Pentru că solicitarea este simplă. Nu le cere nimeni nume și prenume ale persoanelor repatriate, nici detalii despre vârsta exactă, sex și alte date sensibile. Nu, singurul lucru pe care îl cere orice jurnalist care vrea să servească interesul public este legat de motivele aducerii în țară cu prioritate pentru fiecare persoană în parte. Nu criterii la grămadă cum prezintă MAE. 

• copii
• cazuri medicale
• femei gravide

Nu, domnilor, acesta nu este un răspuns. Prezentați lista cu toate persoanele, cu numele lor anonimizate, dar cu motivul pentru care s-au calificat pentru acel zbor. Atât! E simplu. 

O conferință de presă de referință și un model de comunicare

Am așteptat conferința dlui Andrei Țărnea de azi, de la ora 12, ca pe un moment revelator. După ce, în această dimineață, am sunat și am trimis e-mail-uri la MAE pentru a obține lista cu motivele pentru care a fost acceptat fiecare pasager în zborul cu pricina.

În urma cererii transmise pe mail, angajații de la MAE au făcut un efort și îl apreciez. Mi-au cerut datele exacte ale zborului, cu număr și tot tacâmul. Ca și cum n-ar ști cu exactitate MAE despre ce zbor e vorba în scandalul public care se derulează sub ochii întregii țări de joi încoace. 

L-am sunat și pe consulul în Dubai, un liberal vechi cu care am vorbit de multe ori. Domnul Badea, după ce a stârnit tot scandalul și a mai făcut și declarații nepotrivite despre cât de norocoși sunt copiii care au văzut de aproape un război, s-a făcut nevăzut și neauzit.

Pesemne, cei care primesc sinecuri politice nu se simt obligați să răspundă în fața publicului. Nici purtătorii de cuvânt nu se simt obligați să dea explicații. Iar dacă vreun jurnalist îndrăznește să insiste se alege cu o muștruluială publică. Pai atunci să nu vă mai deranjăm, domnilor! Am înțeles mesajul. Dar nici voi să nu ne mai deranjați când se apropie votul. Așa ar fi corect. 

Nu mai amintesc despre conferința de presă a doamnei ministru Oana Țoiu care mai mult a creat haos decât a lămurit scandalul stârnit de Victor Ponta. A scris colegul meu Rami Cristescu despre cum a evitat un răspuns tranșant la întrebările repetate ale jurnaliștilor, de cel puțin cinci ori. 

Faptele

Antena 3 a publicat în weekend informații pe surse potrivit cărora în primul zbor de repatriere a românilor din Orientul Mijlociu ar fi ajuns în avion persoane care nu se încadrau în criteriile MAE. 

Criteriile sunt următoarele, potrivit purtătorului de cuvânt Andrei Țărnea: 

• să se înregistreze la ambasade și consulate
• să îndeplinească unul dintre următoarele criterii: copii, cazuri medicale, femei gravide

În ciuda suspiciunilor generate de scandalul stârnit de Victor Ponta,  MAE nu a catadicsit să prezinte ce criterii din cele menționate mai sus a îndeplinit fiecare pasager de pe listă. 

În weekend, Antena 3 a amplificat scandalul deja creat și a prezentat alte posibile cazuri de abuz.  Numele celor menționați mai jos sunt fictive, tocmai pentru a le proteja datele personale. 

„Primul caz: Ileana și Mihai, un cuplu de tineri de 22 de ani, aflați în vacanță pe cont propriu în Dubai. Aceștia au postat mai multe fotografii din vacanța lor pe rețelele sociale. Nu sunt minori, iar în dreptul numelor lor nu apare mențiunea, așa cum apare în toate celelalte cazuri, că ar reprezenta urgențe medicale din varii motive. Nu au răspuns solicitării Antena 3 CNN pentru un punct de vedere. 

Al doilea caz: Familia Pangrati, un cuplu format dintr-o avocată în vârstă de aproximativ de 50 de ani și soțul ei de 60 de ani. Nici în dreptul acestui cuplu nu există vreo mențiune a oficialilor de la MAE privind criteriile care îi încadrează la categoria prioritară. Antena 3 CNN a contactat-o pe doamna Pangrati, care a spus că soțul ei este pacient cronic cardiac, ia pastile zilnic, iar ei au fost îmbarcați în acest zbor din motive medicale

Al treilea caz: Familia Foca, un cuplu de oameni de afaceri cu doi copii (11 și 16 ani). Nici în dreptul lor nu apare vreo urgență medicală sau vreo altă mențiune privind vreun criteriu de selecție.”

Ce (nu) a spus Andrei Țărnea de la MAE în conferința de luni

Luni, în conferința de presă, purtătorul de cuvânt al MAE, Andrei Țărnea, a evitat în mod repetat un răspuns tranșant cu privire la cele semnalate de jurnaliști. 

„Nu știu niciun caz individual, nu cunosc datele și detaliile care au făcut ca o persoană sau alta să fie inclusă”, a fost primul răspuns. Apoi a enumerat criteriile de mai sus. În scurt timp, a devenit iritat și aproape nepoliticos. 

„Dacă dvs. vă ocupați de aceste liste, noi ne ocupăm de avioanele de care v-am vorbit în acest briefing. Pentru cele de evacuare, protectie civilă, criteriile sunt aceleași. Ne concentrăm pe zborurile de aducere în țară”, a insistat fără să spună nimic de fapt purtătorul de cuvânt al instituției care ar trebui să fie as în ale comunicării și diplomației. 

Întrebat dacă ministra Oana Țoiu a fost contactată de diverse cupluri pentru a fi incluse pe listă, Țărnea nu a negat. 

„Nu este relevant dacă doamna ministru a fost contactată. Dna ministru a primit mai multe solicitări și a răspuns la fel – să fie transmise în sistemul consular ca acestea sa fie luate în evidență.”

Jurnaliștii au insistat asupra cazului prezentat de Antena 3. Fără să prezinte informațiile care ar fi risipit orice fel de speculație, Andrei Țărnea a repetat. 

„Nu am cunoștință de așa ceva, orice asemenea acțiune ar fi ilegală, singurul criteriu pe care MAE îl poate aplica pentru a face liste de evacuări sau de prioritizare are doar aceste criterii: prezența pe lista de solicitări și îndeplinirea unuia dintre criterii.” 

Scuza MAE: GDPR împiedică informarea corectă a publicului

Despre informațiile cerute de jurnaliști, a spus concret un singur lucru, că GDPR nu permite. „Înțeleg întrebarea, dar anumite aspecte din GDPR nu sunt publice. Noi nu putem da decât date agregate despre grupuri”, a spus Țărnea, închizând practic subiectul. 

După acest moment, lucrurile au degenerat. Andrei Țărnea i-a acuzat pe jurnaliști de „înțelegerea parțială” a legilor, de faptul că îi sună și îi hărțuiesc familia noaptea. A ridicat tonul, a devenit arogant și sfidător. 

Și aici s-a rupt filmul pentru mine, nu am mai putut urmări atitudinea unui angajat în serviciul public, din banii cetățenilor, plătit să comunice despre o instituție care ar trebui să apere interesele țării și ale românilor. 

Sinecurile de la MAE de dată recentă

Așa, ca o mărgică de final, amintesc câteva sinecuri și pile politice infiltrate în acest minister în ultima vreme. 

• O investigație Snoop.ro arată că Tamila Cristescu a fost detașată la Consulatul General al României din New York după doar o lună de muncă într-o instituție aflată în subordinea Primăriei Sector 4. Ea este fiica fostului deputat PSD Radu Cristescu – cunoscut pentru pozițiile sale anti-UE, ca invitat frecvent la RTV, și cel care a reclamat fraudă la votul din 18 mai.
• Presshub, Primăriile, pepinieră pentru diplomați – Cel puțin 28 de funcționari din diverse primării din țară au ajuns în Ministerul de Externe. Vorbim de Primăria Budești, jud. Călărași, Primăria Capitalei – Biblioteca Metropolitană București, Primăria Chiajna, jud.Ilfov, Primăria comunei Filipești, județul Bacău, Primăria comunei Florești, jud. Cluj, Podenii Noi, jud. Prahova, Rojiște, jud. Dolj, Tuzla, jud. Constanța, Chinteni, jud. Cluj, Ion Roată, jud. Ialomița, Optași-Măgura, jud. Olt, Reghiu, jud. Vrancea, Primăria comunei Sânmartin, jud. Bihor, Vurpăr, jud. Sibiu, Drobeta Turnu Severin, Primăria Mun. București, Primăria Piatra-Neamț, Primăria Buzău, Mangalia, Buftea, Pantelimon -Ilfov, Șimleul Silvaniei, jud. Sălaj, Primăria Sector 1, Primăria Sector 6, Sector 3, Primăria Vidra din Ilfov, Hidișelu de Sus din județul Bihor, Mireșu Mare din Maramureș și Năvodari din județul Constanța.