Șeful statului major al Apărării, blocat în tanc în războiul dronelor! Controversele din jurul lui Vlad Gheorghiță
Intrările frecvente ale dronelor rusești în spațiul aerian al României în ultimii trei ani nu mai pot fi tratate ca niște episoade izolate. Acestea indică o vulnerabilitate sistemică: incapacitatea Armatei Române de a răspunde eficient unor amenințări relativ simple, dar extrem de relevante în războiul modern.
Fiecare astfel de episod confirmă aceleași simptome: lipsă de pregătire, reacții întârziate și soluții improprii. Această stare de fapt nu este accidentală, ci consecința directă a modului în care a fost construită conducerea militară a României în ultimii ani.
În centrul acestei ecuații se află generalul Gheorghiță Vlad, numit la șefia Statului Major al Apărării de către președintele Klaus Iohannis cu susținerea lui Nicolae Ciucă. Ultimii doi au ieșit din scenă. Generalul Vlad a rămas, dar pare depășit, rigid și incapabil să se adapteze realităților actuale.
Un tanchist școlit la finalul anilor ’80
Format militar la forțele terestre și absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Tancuri în 1991, generalul Gheorghiță Vlad și-a construit în jurul său o echipă fidelă, dominată de aceeași cultură operațională.
În consecință, prioritățile sale strategice au rămas ancorate în logica marilor confruntări terestre – concepte precum „Poarta Focșanilor” continuă să influențeze gândirea sa militară, în timp ce amenințările reale care vin din aer, din spectrul dronelor și al războiului hibrid, se observă că nu pot fi contracarate.
Această viziune depășită s-a tradus în decizii discutabile de achiziții: au fost promovate programe costisitoare pentru tehnică grea, fără infrastructura necesară și fără o justificare solidă în contextul actual.
În paralel, capacitățile anti-dronă au rămas insuficiente, ceea ce explică situația paradoxală în care, împotriva unor drone de mici dimensiun.
Armata României recurge de fiecare dată la ridicarea unor aeronave F-16 cu costuri enorme.
România se confruntă tot mai des cu incidente la granița de nord-est, pe fondul războiului declanșat de invazia Rusiei în Ucraina din 2022, iar aceste situații evidențiază vulnerabilități în detectarea și gestionarea dronelor de mici dimensiuni.
Lipsa unor sisteme moderne și integrate, dublată de proceduri de intervenție neclare, face ca reacția autorităților să fie mai degrabă întârziată și fragmentată.
În acest context, utilizarea avioanelor F-16 Fighting Falcon pentru interceptarea unor ținte minore devine un simbol al unei adaptări insuficiente la noile tipuri de amenințări.
Dezechilibrul este și mai evident din punct de vedere economic: o singură misiune cu F-16 poate costa zeci de mii de euro pe oră de zbor, în timp ce o dronă sau fragmentele acesteia pot avea un cost de doar câteva mii de euro sau chiar mai puțin.
Astfel, România ajunge să consume resurse semnificative pentru a contracara amenințări relativ ieftine, dar frecvente, ceea ce face acest model dificil de susținut pe termen lung și evidențiază nevoia urgentă de soluții anti-dronă mai eficiente și mai adaptate noile realități.
Aniversările generalului Vlad din sediul MApN
Dincolo de deciziile strategice, comportamentul conducerii Statului Major al Apărării (SMAp) în momente critice ridică semne de întrebare serioase.
În septembrie 2023, când în Dobrogea erau căutate resturile primei drone rusești căzute pe teritoriul României, generalul Gheorghiță Vlad, pe atunci locțiitor al șefului Statului Major, își sărbătorea ziua de naștere în sediul Ministerului Apărării. În acest timp, ministrul Apărării de la acea vreme, Angel Tîlvăr, și Daniel Petrescu, șeful SMAp, erau pe teren la Plauru, în județul Tulcea.
Nu a fost o excepție. În anul următor, în contextul în care Polonia solicitase activarea articolului 4 al Tratatului NATO și doborâse drone rusești, conducerea militară de la București marca din nou, în același registru festiv, ziua de naștere a generalului Vlad.
