Şeful secţiei ATI SIBIU: Legarea de pat, procedură folosită în toată lumea

Medicul Mihai Sava, şeful Secţiei de ATI a Spitalului Judeţean Sibiu, a explicat pentru News.ro când şi în ce condiţii medicii recurg la legarea de pat sau contenţia mecanică a pacienţilor cu COVID 19 în secţia de ATI a unităţii medicale. Specialistul a explicat că procedura este veche în lumea medicală şi este folosită pentru ca pacienţii agitaţi să nu-şi facă rău singuri. Medicul a mai spus şi că va colabora cu autorităţile în ancheta legată de posibile nereguli în secţia de ATI, declanşată după relatările apărute în presă referitoare la modul în care sunt trataţi pacienţii cu COVID, însă ar vrea ca şi persoana care a făcut afirmaţiile afensatoare în presă să fie investigată.

Scandalul de la Spitalul Judeţean din Sibiu a izbucnit după ce un fost asistent medical de la unitatea medicală a declarat , sub protecţia anonimatului pentru jurnaliştii publicaţiei Turnul Sfatului că pacienţii cu Covid 19 ar fi legaţi de paturi în secţia de ATI, că unii au răni la nivelul încheieturilor pentru că sunt legaţi cu feşe dar şi că sunt sedaţi cu sedative puternice pentru a nu se mai agita. În acest caz există un dosar penal deschis de Parchetul de pe lângă Tribunalul din Sibiu, şi mai mulţi medici au fost audiaţi. Corpul de Control al Ministrului Sănătăţii verifică situaţia de la Sibiu.

Medicul Mihai Sava: Pacienţii din terapie intensivă, foarte mulţi dintre ei, chiar dacă nu au patologie psihiatrică, sunt foarte agitaţi şi din cauza asta trebuie sedaţi. La mulţi dintre ei, până îşi face efectul medicaţia sedativă, trebuie legaţi de paturi pentru că se autolezează

„Pacienţii din terapie intensivă, foarte mulţi dintre ei, chiar dacă nu au patologie psihiatrică, sunt foarte agitaţi şi din cauza asta trebuie sedaţi. La mulţi dintre ei, până îşi face efectul medicaţia sedativă, trebuie legaţi de paturi pentru că se autolezează. Îşi smulg cateterele, îşi smulg toate sondele pe care le avem noi acolo, inclusiv pot să cadă din pat, să se lovească şi să avem probleme cerebrale, din cauza aceasta sunt legaţi de pat, până îşi face efectul medicaţia sedativă. Există şi pacienţi la care nu putem să mai creştem doza de medicaţie sedativă din cauza faptului că ar avea efecte adverse, în principal depresie respiratorie, este foarte importantă, aceşti pacienţi cu COVID sunt foarte sensibili la depresia respiratorie. De multe ori folosim combinat şi contenţia mecanică, adică legarea de pat, care există ca procedură în toate spitalele din lume, în toate secţiile de terapie intensivă, sunt cărţi şi capitole din cărţi dedicate contenţiei, fie că este mecanică, fie că este chimică, medicamentoasă, cum se spune. Se poate face contenţia mecanică şi la pacienţii care sunt comatoşi de exemplu, dar care mai au mişcări involuntare, şi astfel îşi pot face singuri rău. În toate spitalele din lumea aceasta sunt contenţionaţi mecanic, nu toţi, dar există această procedură”, a precizat medicul pentru News.ro

Dr. Mihai Sava Curelele cu care sunt legaţi pacienţii sunt late, dintr-un material moale, leziunile nu sunt neapărat din cauza curelelor

„Există nişte curele care, chiar dacă nu sunt de piele, sunt dintr-un material rezistent dar în acelaşi timp moale, şi care sunt destul de late astfel încât să nu producă leziuni la nivelul tegumentului, deci nu sunt folosite sfori sau tifon, sunt practic nişte dispozitive, nişte curele care există pe piaţa materialelor medicale din România şi din lume, deci sunt pentru uz medical,  nu sunt pentru altceva comercializate. Leziunie tegumentare la pacienţii din terapie intensivă care sunt cu probleme metabolice, cu tulburări de nutriţie, cu hipoalbuminemie, deci, repet leziunile tegumentare la pacienţii din terapie intensivă nu sunt o raritate, şi acestea pot să apară din mai multe motive, în mai multe situaţii, şi nu trebuie să fie legate neapărat de contenţia mecanică”, a subliniat medicul Mihai Sava, referindu-se la imaginile apărute în presă, în care pacienţii internaţi la ATI la Spitalul Judeţean Sibiu au răni la mâini.

Ce spune medicul despre existenţa unui protocol european care prevede această manevră de a lega pacienţii

„Nu există un protocol, ca să spun aşa, dar contenţia, fie că este medicamentoasă sau mecanică a pacienţilor, sunt capitole întregi, şi articole, şi studii făcute, prezentări făcute la congrese internaţionale, nu este un protocol care să fie legiferat, nu există niciun protocol în România de tratament care să fie legiferat, singurul protocol legiferat este diagnosticul şi managementul pacienţilor cu moarte cerebrală, este singura patologie în care există o lege dedicată, restul se fac în urma recomandărilor Societăţilor europene, americane, române, a Societăţii Române de ATI”, a explicat medicul Mihai Sava. 

Dr. Sava: Nu mă opun controalelor de la Ministerul Sănătăţii, dar aş vrea să fie investigată şi persoana care a făcut afirmaţiile jignitoare

„Nu mă opun deloc, o să colaborăm cu cei care vor veni să ne investigheze, dar ar trebui să fie investigată şi persoana care a făcut aceste afirmaţii abslut jignitoare pentru tot corpul medical, şi trebuie luate măsuri împotriva jurnalistului care a difuzat aceste neştiri. Plângeri au fost şi vor fi tot timpul pentru că tot timpul vor fi oameni nemulţumiţi, dar cum au fost acum prezentate nişte lucruri absolut paralele cu realitatea medicală, a fost un delir care s-a tipărit în presă, faptul că un jurnalist, fără să verifice nici sursa, nici povestea, publică nişte afirmaţii atât de jignitoare pentru tot corpul medical, începând de la medici până la ultimul brancardier, asta mi se pare de o gravitate extremă. Faptul că aceste acuzaţii sunt aduse în plină pandemie, când oamenii oricum sunt foaarte nemulţumiţi, frustraţi, nu numai de problemele medicale, ci şi de problemele sociale secundare acestei pandemii, mi se pare o crimă”, a ţinut să declare medicul.

El susţine că nu au existat plângeri legate de tratament, dat aparţinătorii sunt deranjaţi că pot comunica foarte greu cu pacienţii, cu rudele lor, ceea ce într-adevăr este o problemă, care nu se poate rezolva. Nemulţumiri sunt legate şi de problemele administrative în caz de deces, cu anatomia patologică, cu modalitatea de asigurare de servicii funebre.

Spitalul din Sibiu nu are specialişti pentru comunicarea cu rudele pacienţilor

„Ar fi foarte bine să avem personal dedicat cu informarea aparţinătorilor, dar nu există un asemenea post în schema de posturi a unui spital. Există o lege, Ordinul 1500 din 2009, care nu se prea respectă, şi acest Ordin este dedicat funcţionării secţiilor de ATI, iar în acea lege se stipulează că secţiile de ATI au dreptul să angajeze un psiholog care s-ar putea ocupa de consilierea pacienţilor, a aparţinătorilor şi chiar a personalului medical”, a afirmat medicul.

%d blogeri au apreciat: