Educația și sănătatea în România s-au degradat în ultimii 10 ani, arată un studiu al Băncii Mondiale

Un copil născut astăzi în România va atinge doar jumătate din potențialul de productivitate al unui adult complet educat și sănătos, potrivit Indexului Capitalului Uman (HCI) al Băncii Mondiale.

Indexul Capitalului Uman (HCI), lansat pentru prima dată în 2018, măsoară nivelul de cunoștințe și abilități, pe care un copil născut astăzi se poate aștepta să îl obțină până la vârsta de 18 ani, luând în considerare riscurile asociate educației și sănătății precare într-o anumită țară.

Raportul din acest an include o analiză a dezvoltării capitalului uman, efectuată timp de zece ani, în perioada 2010-2020, în 103 țări, inclusiv în România. Această analiză arată că un copil născut astăzi în România va avea o productivitate de doar 58%, când va ajunge la maturitate, față de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educație și sănătate adecvate.

Potențialul de productivitate din prezent este mai mic decât cel de 60%, din urmă cu 10 ani.

Această valoare este mai mică decât media din regiunea Europa și Asia Centrală, ce include și țările cu venituri ridicate.

HCI este alcătuit din șase indicatori: probabilitatea de supraviețuire până la vârsta de 5 ani; anii de școlarizare estimați ai copilului; rezultatele armonizate ale testelor; calitatea învățării; rata de supraviețuire a adulților și proporția copiilor care nu suferă de deficiențe de creștere (datele privind acest ultim indicator nu sunt disponibile pentru România). Datele sunt calculate pentru 174 de țări ce acopereau 98% din populația lumii în martie 2020, oferind o referință pre-pandemică cu privire la sănătatea și educația copiilor.

„Valoarea HCI a României reflectă nevoia unor îmbunătățiri urgente a rezultatelor în sănătate și educație: un copil din România se poate aștepta să finalizeze 11,8 ani de învățământ preșcolar, primar și secundar până la vârsta de 18 ani, comparativ cu 12,6 ani în 2010. Un copil în Franța se poate aștepta să finalizeze 13,8 ani. Atunci când anii de școlarizare sunt ajustați la calitatea învățării, Banca Mondială estimează că un copil din România beneficiază de doar 8,4 ani de învățare: un decalaj de învățare de 3,4 ani față de perioada de școlarizare”, precizează Banca Mondială.

„Încă o dată, Indexul Capitalului Uman atrage atenția asupra faptului că România trebuie să investească urgent în sănătatea și educația copiilor săi. Banca Mondială se angajează să sprijine autoritățile române în eforturile lor de a investi mai mult și de a investi mai inteligent în capitalul uman, pentru a accelera progresul către o lume în care toți copiii se pot aștepta să primească o educație de calitate în clasă sau online și să poată intra în piața muncii ca adulți sănătoși, calificați și productivi”, a spus Tatiana Proskuryakova, directorul de țară al Băncii Mondiale pentru România și Ungaria.

Indexul Capitalului Uman dat publicității de Grupului Băncii Mondiale în 2020 arată că în perioada pre-pandemică, majoritatea țărilor au făcut progrese constante în întărirea capitalului uman al copiilor, cei mai mari pași fiind făcuți în țările cu venituri mici. În ciuda acestui progres și chiar înainte de efectele pandemiei, un copil născut într-o țară tipică s-ar putea aștepta să-și realizeze doar 56% din potențialul capital său uman, în raport cu un standard de referință cu servicii complete de educație și sănătate.

Sursa: News.ro

• 
  Ciprian Demeter: „Măștile puterii și securocrația de afaceri: de ce a rămas România o corabie fără căpitan?”
  Din perspectivă filosofică, diferența dintre un „om de stat” și un „lider de partid” este una de natură ontologică, adică ține de însăși rațiunea lor de a fi. Omul de stat, așa cum l-au visat filosofii antici sau arhitecții modernității, este cel care pune interesul național deasupra propriului interes, pentru că puterea nu este un …
• 
  Conspirația locală PSD-AUR din Județul Olt
  Pânza de păianjen politică din Județul Olt. Controlul politic pe care PSD Olt îl deține în Județ a atins cote alarmante pe care nimeni nu le putea bănui. E deja știută caracatița politico-institutiolanală deținută de social – democrați. Ei controlează tot, de la Consiliu Județean, Instituții deconcentrate, locații publice, 100 de primării, firme de casă …
• 
  Bani publici devalizați la Vâlcea: Administrația Constantin Rădulescu, prinsă cu nereguli în lanț, plăți ilegale și lucrări fictive!
  Consiliul Județean Vâlcea administrează anual un buget de sute de milioane de lei și coordonează zeci de instituții publice, de la spitale și muzee până la servicii sociale, unități de învățământ și cluburi sportive. Într-o astfel de structură administrativă, rigoarea financiară și controlul intern nu reprezintă simple obligații birocratice, ci condiții esențiale pentru protejarea banului …
• 
  Nicușor Dan, un președinte bine intenționat dar depășit de situație. Bolojan ține statul captiv, în timp ce Simion face jocurile „reziștilor”
  Criza formării noului guvern s-a transformat dintr-un impas politic într-un veritabil spectacol al neputinței și al cinismului. La vârful statului, tabloul este unul dezolant: avem un președinte paralizat de complexitatea jocurilor de culise, un lider politic care a confiscat instituțiile și un fals opozant care, paradoxal, trage sforile pentru adversarii săi ideologici. În centrul acestei …
• 
  Gaură neagră în contabilitatea din Mureș: Administrația Péter Ferenc, prinsă cu nereguli uriașe de peste 138 de milioane de lei!
  Consiliul Județean Mureș administrează anual sute de milioane de lei proveniți din taxele contribuabililor, fonduri guvernamentale și finanțări europene. În schimbul acestor resurse, cetățenii au dreptul să primească o administrație care gestionează patrimoniul public cu responsabilitate, respectă legea și oferă o imagine financiară corectă asupra modului în care sunt cheltuiți banii județului. Realitatea identificată în …