Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza
Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.
La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.
Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.
Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.
În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.
Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.
Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.
Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.
În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.
Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.
Sursa: Agerpres
- Taxa de parcare impusă de primarul Băluță: o povară injustă pentru locuitorii Sectorului 4
Începând cu 1 ianuarie 2025, Primăria Sectorului 4, sub conducerea primarului Daniel Băluță, a introdus o taxă anuală de 540 de lei pentru șoferii care nu dețin un loc de parcare. Această măsură a stârnit un val de nemulțumire în rândul locuitorilor, care o consideră o povară financiară suplimentară și o soluție ineficientă la problema … - George Simion, singurul candidat care a înțeles mesajul lui Călin Georgescu: fără bannere și milioane de euro aruncate pe propagandă electorală
Într-o campanie electorală în care partidele vechi se întrec în afișe, bannere gigantice și cheltuieli exorbitante, liderul AUR, George Simion, demonstrează că se poate și altfel. Refuzând ostentația și risipa banului public, Simion a ales calea demnității, a respectului față de cetățeni și a mesajului direct, fără intermediari. Inspirat de principiile promovate de Călin Georgescu … - Primarii PSD îl susțin pe Victor Ponta
Mai mulți primari PSD încep să se distanțeze de linia oficială a partidului și își exprimă public sprijinul pentru Victor Ponta în cursa pentru președinția României. Un exemplu este Ticu Simion, unul dintre cei mai respectați edili din județul Iași, care și-a declarat susținerea pentru fostul premier pe rețelele de socializare. „Bună ziua tuturor! Sunt … - Dosarul “Mineriada“, încă o încercare sau o nouă farsă a justiției noastre nule și inexistente
Ion Iliescu, Petre Roman, Virgil Măgureanu, Gelu Voican-Voiculescu. Adrian Sârbu, Miron Cozma au fost trimişi în judecată în dosarul “Mineriada din 13 – 15 iunie 1990”, pentru infracţiuni contra umanităţii. ”Procurorul de caz din cadrul Secției de parchetelor militare a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: Iliescu Ion, … - Ciprian Blejan – singura alternativă reală la un județ capturat de baroni locali: AUR propune schimbarea adevărată în Bihor
Într-un județ controlat de zeci de ani de baronii locali ai PSD, PNL și UDMR, candidatul AUR la președinția Consiliului Județean Bihor, Ciprian Blejan, se impune ca singura voce autentică a schimbării. Cu un discurs curajos, o viziune clară și o atitudine necompromisă, Blejan devine speranța bihorenilor care s-au săturat de jocurile de culise ale …
