Seceta a pârjolit izlazurile în satele de câmpie, iar fermierii care încă se mai încumetă să crească animale spun că sunt nevoiți să înceapă să vândă, pentru că nu le mai pot asigura hrana. Prețul nutrețului s-a dublat, iar creșterile cu siguranță vor continua, arșița afectând puternic și culturile.
În sudul țării, temperaturile din aceste zile ajung la 40 grade Celsius la umbră, iar în miezul zilei aerul este de nerespirat. Stresul termic îl resimt puternic oamenii, însă îl resimt și animalele pentru care fermierii caută în aceste zile soluții disperate. Iarba a dispărut de pe izlazuri, apa din fântâni se împuținează, pe deasupra nici zilierii nu mai sunt de găsit, indiferent cât de mulți ar fi banii promiși.
„Le dai 3.000 – 4.000 lei pe lună, dar nu mai vin. Pentru creșterea animalelor e foarte greu să mai găsim forță de muncă. Ar avea de făcut doar să le pună apă și să stea să le dea nutreț. Trebuie să stea cineva aici”, spune Traian Gârtan, un fermier din județul Olt. Poate să schimbe într-un an și patru-cinci lucrători, dar sunt și ani în care lucrează tot anul cu aceeași persoană. Cert este că puțini sunt cei care se mai încumetă la munca în agricultură. „Mulți spun că să le facem acte. Păi, le facem acte, contracte de muncă, dar nu au ei acte, sunt oameni care nu au nici buletin”, explică fermierul ce greutăți întâmpină.
Ferma lui de vaci de carne este în comuna Slătioara, în câmp. Nu se mai găsește însă fir de iarbă pe cele aproximativ 20 de hectare de teren, animalele fiind hrănite cu nutrețul cumpărat pentru iarnă.
„De când cresc eu animale nu cred că am văzut așa ceva. La 1 iulie să nu ai fir de iarbă pe izlaz?! Aveam așa ceva, dar la sfârșitul lunii august. Problema e că nimeni nu face nimic. Toți văd, dar nimeni nu ia nicio măsură. Trebuie să găsim un ajutor, ceva, un ajutor de minimis, nu vorbesc numai pentru zootehnie, ci și pentru cultură mare, pentru că dacă nici asta nu se face, nici nu ai de unde procura nutrețul”, avertizează fermierul.
„Dacă închidem ferma de familie ne distrugem singuri”
În această perioadă, estimează Traian Gârtan, plătește numai pentru nutreț între 5.000 și 6.000 lei pe lună. De profit nici nu mai poate fi vorba. Pentru a mai putea susține din cheltuieli, spune crescătorul de bovine, cel mai probabil va începe să vândă din animale.
„Suntem nevoiți să vindem din ele, să putem să le ținem pe celelalte. Nu putem să închidem fermele. Vă spun, 80% din ferme reprezintă ferma mică. Dacă închidem ferma mică, ferma de familie, ne distrugem singuri. (…) Eu, sincer, n-aș vrea să le vând pe toate, dar dacă nu găsim o soluție, trebuie să vindem. Dacă balotul de fân anul trecut era 10 lei, acum este 20, lucerna este 30 lei, iar prețul cărnii la abator a scăzut. Nu se mai face nutreț, nu mai crește iarbă ca să se facă baloți”, adaugă Traian Gârtan.
Izlazul, pe de altă parte, nu poate fi irigat, pentru că nu există sursă de apă. A încercat să facă și asta, spune fermierul, însă a rămas fără apă în fântâna pe care o are pe pproprietate, iar apa este cea mai de preț în aceste zile caniculare. 
Animalele sunt hrănite cu nutrețul cumpărat pentru iarnă FOTO: Alina Mitran
Fermierul zâmbește amar când vorbește despre contractele pentru export cu care se laudă uneori guvernanții. „Păi, ce să mai exportăm, nici câini nu mai exportăm. Noi trebuie să ne punem la masă toți și să găsim o soluție. Am avut timp de două săptămâni 39-40 grade Celsius, Cod Portocaliu, Cod Roșu, în județ”, mai subliniază fermierul.
Primăriile inventariază suprafețele calamitate
Directorul Direcției Agricole Olt confirmă că îngrijorările fermierilor sunt întemeiate. În mare parte din județ cultura de porumb este compromisă și aproape la fel se întâmplă și cu cea de floarea-soarelui. 70% din cele 85.000 hectare cultivate cu porumb sunt distruse de arșiță. „Porumbul e terminat. Nu se mai poate face nimic, nici Oltul dacă vine”, spune directorul DAJ Olt, Ion Drăgoi.
„Floarea soarelui e cam 40% calamitată, la momentul acesta, să vedem. Oricum, floare se mai face, a apucat acum două săptămâni o ploaie, dar porumb nu. Am spus 70% pentru că mai avem și suprafețe irigate, însă unde nu se irigă nu mai e nimic”, adaugă directorul Drăgoi.
Primăriile centralizează la acest moment cererile venite din partea fermierilor cu privire la culturile și suprafețele calamitate. Nimeni nu știe dacă Ministerul Agriculturii va și face ceva cu aceste date pentru a-i ajuta pe fermieri, sau vor fi folosite doar pentru statistici. Cert este că declarațiile fermierilor sunt ulterior verificate în teren de către o comisie a primăriei, de aici datele ajung la Direcția Agricolă, Direcția Agricolă le trimite la APIA, unde se fac alte verificări pe tarlale și blocuri de suprafață, ulterior o comisie mixtă APIA – Direcția Agricolă făcând un proces-verbal de constatare a pagubelor.
