Scumpiri majore în România: Mâncarea, gazele și utilitățile s-au scumpit semnificativ între 2020 și 2025
În timp ce Guvernul se laudă cu performanțele economice, românii au resimțit puternic scumpirile în ultimii ani. Prețurile la mâncare au crescut cu 49%, gazele cu 84%, iar inflația medie a ajuns la 44,75% față de începutul anului 2020. Analiștii economici dau vina pe măsurile statului și pe deficitul bugetar pentru aceste creșteri alarmante.
România se confruntă cu scumpiri semnificative în ultimii ani, iar datele recente ale Institutului Național de Statistică (INS) arată că prețurile au crescut în mod alarmant, afectând grav bugetul românilor. În ianuarie 2025, inflația medie a ajuns la 44,75% față de ianuarie 2020, iar diverse bunuri și servicii au înregistrat creșteri mult mai mari, unele chiar dublându-și prețul.
În mod special, prețurile la alimente au crescut cu 49,23%, cu creșteri semnificative pentru produsele de bază: pâinea s-a scumpit cu 55,2%, fructele cu 53,98%, carnea de vită cu 48,58%, carnea de porc cu 40,7%, iar laptele de vacă cu 42,45%. Aceste creșteri au avut loc chiar și după ce Guvernul a plafonat adaosul comercial la alimentele de bază din iunie 2023, însă prețurile tot au continuat să crească. Altele dintre produsele de consum curent, cum ar fi detergenții, au avut scumpiri spectaculoase de 61,15%, iar serviciile de igienă și cosmetică au crescut cu 60,29%.
Pe lângă acestea, unele dintre cele mai mari scumpiri au fost observate la utilități, în special la gaze, care au ajuns să fie cu 84,49% mai scumpe în ianuarie 2025 față de ianuarie 2020. Energia electrică a crescut cu 39,79%, iar energia termică cu 50,9%. Aceste majorări au avut loc într-un context de plafonare a prețurilor la energie și gaze încă din 2021, iar recent Guvernul a prelungit plafonarea prețurilor la energie până în iulie 2025 și la gaze până în aprilie 2026. Totuși, majorările sunt vizibile și în alte domenii, precum serviciile de apă, canal și salubritate, care au crescut cu 90,7%. Prețul combustibililor a crescut și el cu 44,39%.
Românii care obișnuiesc să petreacă timp în oraș sau în vacanță au resimțit, de asemenea, aceste creșteri, prețurile la restaurante, cafenele și cantine fiind cu 54,89% mai mari, iar cazarea în unitățile hoteliere a crescut cu 39,47%. De asemenea, costurile serviciilor poștale au dublat, cu o creștere de 108,18%.
Consultantul fiscal Emilian Duca explică că scumpirile din România sunt o combinație de factori, precum șocul economic al pandemiei, războiul din Ucraina și politicile de mediu ale Uniunii Europene. Totuși, el consideră că majorările salariale din sectorul bugetar, realizate pe datorie, sunt principala cauză a inflației ridicate, împreună cu creșterea taxelor și deficitul bugetar. „A fost șocul pandemiei, cel al războiului, când au crescut masiv prețurile hidrocarburilor, plus creșterea taxelor. De la hidrocarburi a pornit spirala prețurilor”, a declarat Duca.
În ceea ce privește creșterile din domeniile reglementate de stat, consultantul fiscal remarcă faptul că majoritatea acestora sunt legate de monopolurile de stat. „În general, zonele cu cele mai mari scumpiri sunt cele reglementate de stat. Sunt monopolurile de stat. PSD îți dă cu o mână ceva subvenții, dar îți ia cu două”, a adăugat acesta.
În același sens, analistul economic Adrian Negrescu subliniază că inflația mare este rezultatul politicilor fiscale și a taxelor impuse în ultimii ani, care au agravat și mai mult povara financiară asupra românilor.
Astfel, în timp ce Guvernul se mândrește cu performanțele economice, efectele scumpirilor sunt tot mai vizibile în viața de zi cu zi a cetățenilor, iar impactul măsurilor economice ale statului devine tot mai greu de ignorat.
