Schimbările la plata pensiilor private: Sindicatele și patronatele, front comun împotriva dublei impozitări: „Ni se pare absurd” 

„Acești bani ai oamenilor care merg către niște firme private, au randament extraordinar, de ce mai trebuie impozitați dacă omul vrea să-și ia o anumită sumă? Că e 25%, că e 35% că e 15% e altă discuție. Mi se pare puțin absurd să-l mai impozitezi pe diferență, după ce ai folosit acei bani atâția ani și au fost impozitați”, a atenționat marți Adrian Negoiță, secretar general al CNSLR-Frăția, la dezbaterea privind proiectul de lege privind plata pensiilor private. Și patronatele au acuzat dubla impozitare, dar la pensiile facultative (Pilonul III): „Acolo sunt doar bani privați, care au mai fost taxați odată”, a spus Iulian Lolea, reprezentant Concordia.

Controversa majoră: imposibilitatea retragerii tuturor banilor

Controversatul proiect de lege privind plata pensiilor private, care elimină posibilitatea retragerii integrale, la pensionare, a banilor strânși în conturile de la Pilonul II (pensii obligatorii administrate privat) și Pilonul III (pensii private facultative), a fost dezbătut marți la Ministerul Muncii, în prezența sindicatelor, patronatelor și a unor reprezentanți ai consumatorilor și ai APAPR (asociația care reprezintă administratorii fondurilor de pensii).

Din partea autorităților explicații au venit din partea lui Dan Armeanu, vicepreședinte pe pensii private în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și Luca Niculescu, secretar de stat în MAE și coordonator al aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Principala schimbare propusă care a stârnit nemulțumiri publice este că cei peste 8,3 milioane de români care au pensii obligatorii administrate privat (Pilon II) și aproape un milion cu pensii private facultative (Pilon III) nu vor mai putea să-și retragă toți banii odată, după obținerea deciziei de pensionare, ca în prezent, ci maximum 25% din sumă, iar restul, lunar, pe maxim 10 ani ori sau pe toată durata vieții.

Există și o excepție: dacă în cont ai mai puțini bani decât „de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public” (echivalentul a 15.372 de lei la sfârșitul anului trecut), atunci poți încasa toți banii odată sau eșalonat pe maxim 12 luni.

Potrivit actualelor norme, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.

În urma nemulțumirilor publice, Guvernul a amânat aprobarea proiectului de lege, pentru o dezbatere mai amplă, și deja în spațiul public au apărut informații că s-ar dori să se majoreze la 30% suma care poate fi trasă deodată din cont, iar restul banilor să fie eșalonați pe 8 ani.

Ministrul Muncii, Florin Manole (PSD), a confirmat luni seara că „se dorește creșterea procentului de 25% pentru suma care poate fi retrasă odată și scăderea numărului de ani pe care se eșalonează plata”.

Plata integrală sau în rate? Pe 10 ani sau pe 8 ani? Păreri divergente între sindicaliști

Reprezentanții Sindicatelor care au participat la dezbatere au acceptat nevoia acestei legi, care este condiție de aderare la OCDE, dar au acuzat lipsa de informare, iar în privința procentului de sumă ce poate fi retrasă deodată și a numărului de ani pe care să se eșaloneze restul plăților părerile au fost împărțite.

„Cât privește plata integrală sau plata in rate, discuțiile sunt la mijloc. Eu personal sunt adeptul plății integrale pe care am și făcut-o de altfel. Acum ce se constată, vă dau exemplul unui fond de pensii privat, în general personale vor opta pentru plata lunară până la suma de 3.000 de lei ca să nu fie supuși impozitării si CASS introdusă prin legea 141/2025. Sigur că optarea pentru plata unei sume va trebui să țină cont și de cuantumul sumei integrale care va veni, adică contribuția plus beneficiul obținut și într-adevăr, aici nu e nimic de ascuns, randamentul este undeva la 30% vis-a vis de ceea ce ai contribuit”, a declarat Sabin Rusu, secretarul general al Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR).

Întrebat de HotNews.ro dacă suma încasată la pensie a fost mai mică decât dacă ar fi cotizat doar la Pilonul I, acesta a spus: „Eu am luat mai mult decât am contribuit, adică am luat corect”.

„Dacă epuizezi toți banii într-un timp scurt, ceri apoi ajutor social”

Pe de altă parte, Dumitru Fornea, secretarul general al Confederației sindicale Meridian, susține nevoia plății eșalonate a banilor strânși în conturi.

„La partea de eșalonare, am dat exemplul din regiunile miniere, unde s-a mers cu plăți deodată și nu a fost o idee foarte bună pentru că dacă nu ai o educație financiară epuizezi tot fondul respectiv într-un timp foarte scurt și pe urmă tot la stat ajungi ca să iei ajutor social. E o chestie de responsabilitate, undeva adevărul este la mijloc”.

Acesta a făcut apoi trimitere și la exemplele din alte țări.

„Ați văzut că în nota de fundamentare erau date ca exemplu mai multe țări, în unele se putea retrage 30% din sumă deodată, noi eram cu Polonia la 25%. Acum am înțeles că vor să ridice cu 5% în urma discuțiilor. Nu știu cât de esențial este acest aspect. Poate că mai importantă ar fi partea de garantare, deci ce se întâmplă dacă apare un management greșit al acestor fonduri, deci partea de responsabilitate a managerilor fondurilor.

Vrem să fim singuri ca lucrătorii chiar beneficiază de aceste fonduri, că le asigură valoare adăugată și nu doar o metodă de a asigura României bonitate pe piețele de capital, pentru că ați văzut că o mare parte din fonduri se duc în titluri de stat și asigură bonitatea României”, a spus Dumitru Fornea.

Acesta a susținut că, în ciuda randamentului de 30% din administrarea pensiilor de la Pilonul II, are semnale că unii participanți au avut o pensie mai mică decât dacă ar fi contribuit doar la sistemul public de pensii (Pilonul I).

„Sunt alegații. Va trebui ca ASF și autoritățile să clarifice cum acționează aceste fonduri”, a spus sindicalistul.

„Puțini angajați din CFR ajung la pensie. Despre ce mai vorbim în următorii 10 ani?”

Alți sindicaliști consideră însă că eșalonarea plăților pe 10 ani este prea mică raportată la speranța de viață din România.

„Sunt fel și fel de categorii de angajați. Sunt oameni care au lucrat într-un anumit mediu, predispuși la diverse boli, oameni care au lucrat în mine, în CFR. Noi facem o medie generală a speranței de viață, dar nu calculăm și o medie pe ramură de activitate. Sunt oameni, știu de exemplu în CFR, sunt foarte puțini care ajung la pensie. Despre ce mai vorbim în următorii 10 ani? Deci trebuie să existe o larghețe, să-i dai posibilitatea omului să aleagă. Înțeleg că sunt norme OCDE, că ne supunem tuturor celor care ne impun anumite lucruri, poate benefice, dar trebuie să ținem cont de specificul nostru, al ramurilor de activitate și să nu luăm la grămadă”, a declarat Adrian Negoiță, secretar general la CNSLR-Frăția.

Propunerea acestuia este ca eșalonarea plăților să se facă pe ramura de activitate.

„Trebuie făcut un calcul. La bărbați, spune dânșii, media de viață este 72 de ani, la femei 80, media este 75 de ani. Eu totdeauna spun, haideți să mergem spre media mai mică. Bun, îi lași familiei, urmașilor, dar e vorba de tine și ai nevoie de bani pe care să-i dai sistemului de sănătate înapoi, pe care acum îl impozitezi din nou. Impozităm peste impozitare! Poate 6-7-8 ani, nu știu să vă zic, dar trebuie făcut în funcție de ramura de activitate”, a spus sindicalistul.

Sindicaliștii acuză o dublă impozitare la Pilonul II

Secretar general la CNSLR-Frăția a acuzat o dublă impozitare introdusă prin legea 141/2025 de către guvernul condus de Ilie Bolojan.

„Acești bani ai oamenilor care merg către niște firme private, au randament extraordinar, de ce mai trebuie impozitați dacă omul vrea să-și ia o anumită sumă? Că e 25%, că e 35% că e 15% e altă discuție. Mi se pare puțin deplasat să-l mai impozitezi pe diferență, după ce ai folosit acei bani atâția ani și au fost impozitați. Mi se pare puțin absurd să impozitezi iar”, a spus acesta.

El a fost susținut și de Dumitru Fornea, secretarul general al Confederației sindicale Meridian.

„Atunci când s-a creat acest pilon II a fost prezentat ca o formă stimulativă. Acum statul a creat tot felul de tertipuri atât cu CASS cât și cu plafonul de impozit pe care le considerăm dublă impozitare”, a spus Dumitru Fornea.

Patronate: La pilonul III sunt doar bani privați care au mai fost taxați odată

Și reprezentanții patronatelor au acuzat dubla impozitare, dar la pensiile facultative (Pilonul III).

„Vrem ca sistemul de pensii să-și atingă scopul și asta nu se poate decât dacă există plăți programate. Am văzut că în alte sisteme se practică ca dacă ai urgențe medicale să poți retrage anticipat. Aș avea o observație pentru pilonul III. Acolo e vorba de bani strict privați. Exceptând deductibilitatea de 400 de euro, sunt doar bani privați, care au mai fost taxați odată. Aș vrea să nu vedem dubla taxare la Pilonul III”, a declarat Iulian Lolea, reprezentantul Concordia.

Vicepreședintele ASF, despre impozitarea pensiilor: De acord cu d-voastră, dar această lege nu prevede acest lucru

În replică, Dan Armeanu, vicepreședintele ASF responsabil de sectorul pensiilor private, a subliniat că proiectul de lege privind plata pensiilor nu prevede nimic referitor la impozitarea pensiilor.

„Partea de impozitare este în codul fiscal, nu în aceasta lege. Referitor la speranța de viață, aceasta se calculează agregat. Nu putem să punem un termen pentru bărbați și unul pentru femei pentru că ar fi discriminare și UE nu va accepta niciodată”, a declarat vicepreședintele ASF.

Petru Dandea, Cartel Alfa: Toate pensiile trebuie impozitate identic, altfel e motiv de neconstituționalitate

În replică, Petru Dandea, secretarul general al Confederației sindicale Cartel Alfa, i-a sugerat șefului ASF să corecteze problema cu Ministerul de Finanțe.

„Trebuie să lucrăm cu o formulă de speranță de viață medie, dar lucrul acesta trebuie spus clar în lege, pentru că în caz contrar femeile vor avea pensii mai mici, chiar cu sumele egale aduse în fond. Știm lucrul acesta. Doi: în materie de fiscalitate trebuie să luați legătura cu Ministerul de Finanțe și să asigurați că veniturile de pensie, indiferent de pilonul din care provin sunt impozitate identic, altfel este motiv de declarare ca neconstituțional al actului normativ”, a precizat Petru Dandea.

Drept răspuns, vicepreședintele ASF a spus: „De acord cu d-voastră dar aceasta lege nu prevede acest lucru”.

Radu Crăciun, APAPR: La Pilonul II nu este dublă impozitare, dar la Pilonul III există acest risc

HotNews.ro a solicitat un punct de vedere cu privire la „dubla impozitare” a pensiilor private și lui Radu Crăciun, președintele APAPR (asociația care reprezintă administratorii fondurilor de pensii), care a participat de asemenea la dezbaterea de la Ministerul Muncii.

„Pe pilonul II nu este dublă impozitare, deoarece contribuția este din salariul brut. Ai două variante: impozitezi la intrare sau la ieșire. La Pilonul II impozitam la ieșire, deoarece la intrare nu se impozitează nimic, pentru că 4,75% este din salariul brut. Abordarea pentru impozitul pe venit este foarte generoasă pentru că pentru impozitul pe venit se aplică doar pe câștigul de capital, nu toată suma.

La pilonul II contribuțiile sunt din salariul brut, deci înainte de impozitare. Banii când intră în pilonul II nu sunt impozitați. Se impozitează însă la ieșirea lor. Cum? Sunt două impozite: CASS de 10% pe ce depășește 3.000 de lei pe lună, nu este lipsit de importanță, de aceea dacă îți eșalonezi ieși mai bine, iar impozitul pe venit de 10% este doar pe câștigul de capital. Din punct de vedere al impozitului pe venit, grosul sumei nu se impozitează, cu toate că nici la intrare nu s-a impozitat”, a declarat pentru HotNews.ro Radu Crăciun.

Deci pe pilonul II nu vorbim de dublă impozitare, ci chiar sunt condiții favorabile fiscal, a mai spus acesta.

„Pe pilonul III este altă discuție pentru că aici oamenii contribuie din salariul net, deci după ce a fost impozitat. Ori dacă tu ai contribuit la Pilonul III pe salariul net și după aceea când primești banii iar vine CASS și impozit pe venit, da, există riscul unei duble impozitări. Sigur și aici ai soluția ca să eviți dubla impozitare ca să ai niște tranșe de plată pe o perioadă suficient de lungă ca să rămâi în zona de 3.000 de lei și atunci practic nu se plătește nici impozit pe venit, nici CASS”, a precizat pentru HotNews.ro președintele APAPR.

Reprezentant consumatori: Va fi nevoie și de o îndreptare a atenției spre posibile litigii

Prezentă la dezbatere, Monica Calu, jurist specializat în Dreptul consumatorilor și președinta Asociației Consumatorii Uniți, a recomandat ca legislația să ia în calcul și posibilitatea soluționării alternative a litigiilor care vor apărea în procesul de plată a pensiilor private.

„Poate ar fi bine să fie menționată posibilitatea unor soluționări alternative a litigiilor între consumatori și administratori și care este entitatea de soluționare a litigiilor. Dacă nu e posibil acum, poate în actele care vor urma”, a spus aceasta.

Luca Niculescu, MAE: Legea de plată a pensiilor private e condiție obligatorie pentru aderarea la OCDE

În cadrul dezbaterii, Luca Niculescu, secretar de stat în MAE și coordonator al aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a subliniat faptul că adoptarea acestui proiect de lege este o recomandare prioritară a OCDE, organizație în care România și-a propus să adere în 2026.

„Calendarul este foarte strâns, suntem evaluați de 25 de comitete ale OCDE. Practic, seamănă puțin cu aderarea la Uniunea Europeană, unde aveam capitole de închis, aici avem comitete de închis și ca și cum 25 nu ar fi fost de ajuns, multe dintre ele mai au și subcomitete sau grupuri de lucru, cum este și grupul de lucru pentru pensii private. După fiecare evaluare, România primește recomandări, chiar recomandări prioritare. Recomandările prioritare, deși se numesc recomandări, sunt de fapt niște condiționalități fără de care nu putem adera la OCDE’, a explicat Niculescu.

Proiectul de Lege privind plata pensiilor private va trebui să treacă prin Guvern în cel mult două săptămâni, în condițiile în care evaluarea Grupului de lucru pentru pensii private este programată în mai puțin de o lună.