Schimbare de paradigmă în educație: Danemarca vrea să permită profesorilor utilizarea forței fizice împotriva elevilor care perturbă grav orele

Guvernul Danemarcei a înaintat Parlamentului un proiect de lege care le-ar permite profesorilor să folosească forța fizică pentru a restabili ordinea în sălile de clasă, inclusiv în situațiile în care elevii perturbă grav lecțiile sau refuză să respecte indicațiile cadrelor didactice. Măsura, care ar urma să intre în vigoare în august 2027, reprezintă o schimbare importantă în sistemul educațional danez, unde pedepsele corporale au fost interzise în urmă cu aproape 60 de ani. Inițiativa este susținută de sindicatul profesorilor, dar criticată de organizațiile pentru drepturile copilului, relatează publicațiile Le Monde și Welt.

Proiectul de lege a fost prezentat oficial joi, 8 octombrie, de ministrul danez al Educației, Magnus Heunicke, membru al Partidului Social-Democrat, și prevede extinderea situațiilor în care personalul școlar poate interveni fizic asupra elevilor.

Potrivit documentelor publicate de Ministerul Educației de la Copenhaga, profesorii ar putea să imobilizeze temporar un elev, să îl țină pe loc sau să îl conducă împotriva voinței sale în afara sălii de clasă, dacă acesta manifestă un comportament violent, îi hărțuiește pe colegi sau perturbă semnificativ activitatea didactică.

În prezent, legislația daneză permite intervențiile fizice în circumstanțe restrictive, în special atunci când elevii reprezintă un pericol pentru propria persoană, pentru ceilalți sau pentru bunurile școlii. Noua reglementare ar extinde aceste posibilități și la comportamente care nu presupun neapărat un pericol fizic imediat.

Elevii ar putea fi scoși cu forța din clasă dacă refuză să respecte regulile

Conform exemplelor prezentate în documentația reformei și relatate de Le Monde, un profesor ar putea interveni fizic dacă un elev aruncă în mod repetat cu mâncare în timpul unei ore de educație alimentară și continuă acest comportament în ciuda avertismentelor.

O altă situație ar fi aceea în care un elev ascultă muzică la volum ridicat pe telefonul mobil și refuză atât să oprească dispozitivul, cât și să îl predea profesorului.

În asemenea cazuri, după epuizarea celorlalte mijloace de intervenție, profesorul ar putea să îl țină fizic pe elev sau să îl îndepărteze din sala de clasă.

Proiectul acoperă cinci categorii principale de situații: distrugerea bunurilor, agresarea fizică a altor persoane, punerea în pericol a propriei siguranțe sau a siguranței celorlalți, agresiunile psihologice și perturbarea gravă a activității de învățământ.

Ministerul danez al Educației subliniază însă că intervenția fizică trebuie să rămână o soluție excepțională, aplicată doar după ce metodele mai puțin intruzive, precum dialogul sau îndrumarea verbală, s-au dovedit ineficiente.

Totodată, intervențiile trebuie să fie proporționale cu situația, cât mai puțin constrângătoare și de scurtă durată. Proiectul nu reintroduce pedepsele corporale și nu autorizează lovirea elevilor pentru sancționarea comportamentelor necorespunzătoare.

Ministrul Educației: Profesorii nu trebuie să se teamă că vor fi concediați dacă intervin

Guvernul danez justifică inițiativa prin creșterea incidentelor violente și a comportamentelor agresive din școli, precum și prin necesitatea de a le oferi profesorilor mai multă siguranță juridică.

„Profesorii nu trebuie să aibă îndoieli cu privire la ceea ce le este permis să facă atunci când o situație escaladează”, a declarat ministrul Magnus Heunicke, potrivit comunicatului oficial al Ministerului Educației.

Acesta a arătat că profesorii nu ar trebui să riște pierderea locului de muncă pentru că au intervenit într-o situație violentă, atunci când intervenția era necesară.

Ministrul a insistat însă și asupra responsabilității școlilor de a preveni asemenea incidente, astfel încât utilizarea forței fizice să fie evitată pe cât posibil.

Date alarmante: violență între elevi în peste jumătate dintre clase

Reforma vine pe fondul unor date îngrijorătoare privind climatul din școlile daneze. Un studiu realizat de institutele Epinion și Als Research pentru Ministerul Educației și publicat la 1 octombrie 2026 arată că aproximativ 55% dintre clasele din Danemarca au înregistrat acte de violență între elevi în decursul unui an școlar.

Situația este și mai gravă în primii ani de școală, unde trei sferturi dintre clase au fost afectate de asemenea incidente.

Mai mult de un sfert dintre profesorii chestionați consideră că violența și comportamentele agresive au devenit mai frecvente, iar în aproximativ una din cinci clase violența a fost îndreptată inclusiv împotriva cadrelor didactice.

Potrivit Le Monde, 43% dintre profesorii participanți la cercetare apreciază că modificarea legislației le-ar oferi instrumente mai eficiente pentru gestionarea incidentelor.

Cercetarea arată că problemele apar mai frecvent în clasele în care există elevi cu nevoi suplimentare de sprijin, iar în multe situații comportamentele violente sunt generate de unul sau doi elevi.

Sindicatul profesorilor susține schimbarea: Dreptul tuturor elevilor la educație trebuie protejat

Inițiativa este susținută de Danmarks Lærerforening, principalul sindicat al profesorilor danezi, care solicită de mai mulți ani clarificarea regulilor privind intervențiile fizice în școli.

Președintele organizației, Gordon Ørskov Madsen, a explicat, într-un comunicat publicat pe 8 octombrie, că legislația actuală îi pune uneori pe profesori în situația de a ezita să intervină, de teama unor consecințe disciplinare sau juridice.

Potrivit acestuia, unul din trei profesori a evitat, în ultimul an, să utilizeze contactul fizic pentru restabilirea ordinii în clasă, din cauza posibilelor repercusiuni.

Liderul sindical consideră că reforma este necesară atât pentru protejarea profesorilor, cât și pentru garantarea dreptului celorlalți elevi de a beneficia de un proces educațional normal.

El a subliniat, în același timp, că prevenirea conflictelor trebuie să rămână prioritară, prin creșterea numărului de profesori calificați, acordarea unui sprijin mai rapid elevilor cu dificultăți și îmbunătățirea condițiilor de predare.

În opinia sa, posibilitatea unor intervenții timpurii, limitate și proporționale ar putea împiedica transformarea conflictelor minore în incidente violente.

Organizațiile pentru drepturile copilului avertizează asupra riscului de abuzuri

Proiectul a generat însă și o opoziție puternică în mediul academic și în rândul organizațiilor care apără drepturile copiilor.

Potrivit Le Monde, peste 500 de specialiști în educație și nouă organizații neguvernamentale au semnat, în octombrie 2025, o scrisoare deschisă împotriva versiunii inițiale a reformei.

Cercetătoarea Louise Klinge, care a inițiat demersul, avertizează că extinderea utilizării forței fizice riscă să amplifice conflictele și să normalizeze ideea că acestea pot fi rezolvate prin constrângere.

Ea consideră că problemele de disciplină reprezintă simptomele unei crize mai profunde a sistemului educațional danez, determinată inclusiv de reducerea timpului destinat pregătirii lecțiilor, creșterea ponderii personalului fără calificare didactică și digitalizarea excesivă a activităților școlare.

Potrivit datelor invocate de cercetătoare, aproximativ 20% din personalul școlar nu deține calificare didactică, iar elevii petrec, în medie, trei ore și jumătate pe zi în fața ecranelor în timpul programului școlar.

Rasmus Kjeldahl, reprezentant al organizației pentru drepturile copilului Børns Vilkår, a avertizat, la rândul său, că relația de încredere dintre elevi și profesori ar putea fi afectată dacă aceștia din urmă ajung să fie percepuți ca agenți de ordine.

El consideră că reforma riscă să creeze noi probleme, fără să rezolve cauzele comportamentelor agresive din școli.

Danemarca schimbă regulile după aproape 60 de ani

Dezbaterea are și o semnificație istorică importantă. Danemarca a interzis pedepsele corporale în școli în 1967, într-o perioadă în care statele nordice au început să acorde o importanță tot mai mare drepturilor copilului și metodelor educaționale bazate pe dialog.

Noua inițiativă nu anulează interdicția pedepselor corporale, dar marchează o extindere a autorității cadrelor didactice, prin posibilitatea de a utiliza constrângerea fizică pentru protejarea procesului de învățământ și restabilirea ordinii.

Așa cum remarcă publicația germană Welt, schimbarea ar plasa Danemarca într-o poziție diferită față de numeroase alte state europene, în care intervenția fizică a profesorilor este reglementată restrictiv.

În Germania, de exemplu, asemenea intervenții sunt permise în condiții limitate, precum legitima apărare sau îndepărtarea, ca ultimă soluție, a unui elev care perturbă persistent orele.

Proiectul danez, înregistrat în Parlament sub numărul L 45 la 8 octombrie 2026, trebuie să parcurgă procedura legislativă înainte de a deveni lege. Dacă va fi adoptat, noile reguli ar urma să fie aplicate din august 2027.