Salvaţi Copiii România condamnă eliminarea bursei de merit pentru copiii de clasa a V-a şi solicită restabilirea dreptului la educaţie pentru cei vulnerabili

Organizaţia Salvaţi Copiii România condamnă eliminarea fără nicio justificare a bursei de merit pentru clasa a V-a şi a bursei de ajutor social pentru elevii din mediul rural, care merg la liceu în altă localitate, decise de Ministerul Educaţiei prin Ordinul de ministru nr. 5.379 din 7 septembrie 2022, în condiţiile în care inechitatea sistemului de educaţie şi abandonul şcolar au devenit cronice, în lipsa unor măsuri integrate de reducere a lui: astfel, abandonul şcolar neschimbat în ultimii 10 ani – 35.259 de elevi, dintre care 20.878 din ciclul primar şi gimnazial şi 14.381 din învăţământul liceal, au abandonat şcoala în 2019/2020.

Mai mult, România înregistrează un procent de 15,6% al tinerilor între 18-24 de ani care au finalizat doar opt clase sau mai puţin, deşi ţinta fixată de România, în 2010, a fost de reducere a fenomenului la 11,3%, până la sfârşitul anului 2020. Reamintim că Organizaţia Salvaţi Copiii România a transmis Ministerului Educaţiei, în luna iulie, un document prin care recomandă reintroducerea bursei de studiu, revenirea la aprobarea anuală a cuantumului minim al burselor şcolare prin HG, stabilirea unitară, la nivel naţional, a criteriilor de acordare a burselor şcolare, prin Statutul elevului, fără posibilitatea autorităţilor publice locale sau a unităţilor de învăţământ de a stabili criterii specifice şi introducerea în textul proiectului de lege a dreptului elevilor de a beneficia de un laptop cu conexiune la internet, primit în comodat pe toată durata ciclului de studii.

Ţinând cont de fenomenul extins al neparticipării şcolare în raport cu populaţia şcolară – 286.150 de copii între 7 şi 17 ani erau în afara şcolii la 1 ianuarie 2021, din totalul de aprox. 2.500.000 de copii de vârstă şcolară – Salvaţi Copiii România consideră că, în forma propusă, Legea Educaţiei Naţionale nu va fi în măsură să contribuie la combaterea inegalităţilor sociale şi teritoriale şi la asigurarea unui climat şcolar pozitiv pentru învăţare, necesare pentru reuşita şcolară a tuturor copiilor, indiferent de vulnerabilitatea socio-economică a familiilor şi comunităţilor în care aceştia trăiesc. 

Potrivit Salvaţi Copiii, proiectul de lege propus nu conţine dispoziţia legală în vigoare care stabileşte alocarea anuală din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale a unui minimum 6% din produsul intern brut. Nerespectată în întreaga perioadă scursă de la adoptarea Legii 1/2011 a educaţiei naţionale (LEN), această prevedere a funcţionat mai degrabă ca o ţintă a finanţării decât ca un obiectiv programatic al autorităţilor. În locul acesteia a fost introdusă o nouă dispoziţie care face referire la alocarea a 15% din bugetul general consolidat, chiar dacă legislativul nu aprobă un BGC, ci separat bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, bugetul general consolidat fiind o simplă operaţiune contabilă. O altă schimbare relevantă constă în introducerea posibilităţii finanţării per formaţiune de studiu, prin excepţie de la regula finanţării per capita, dacă numărul de elevi al unei formaţiuni de studiu este sub cel minim stabilit de lege.

Pentru a evita menţinerea sistemului de educaţie în aceeaşi stare de subfinanţare, devin necesare următoarele schimbări:
• Renunţarea la stabilirea unui prag minim de cheltuieli pentru învăţământ în legea educaţiei, neaplicabil din perspectivă constituţională, şi promovarea ideii de creştere dinamică a cheltuielilor pe măsura dezvoltării capabilităţilor de cheltuire utilă a fondurilor publice;
• Introducerea unui coeficient de ajustare a costului standard per elev pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în învăţământul de masă;
• Promovarea unor creşteri graduale a veniturilor cadrelor didactice pe măsura şi cu condiţia reprofesionalizării continue a acestora;
• Susţinerea creşterii finanţării bazei materiale şi a cheltuielilor non-salariale pentru asigurarea îmbunătăţirii calităţii actului de educaţie;
• Eliminarea posibilităţii transferului către consiliile judeţene a unităţilor de învăţământ din subordinea consiliilor locale care s-au dovedit incapabile să asigure finanţarea şcolilor şi respectarea interesului superior al elevului.

Proiectul de lege reprezintă un regres în domeniul prevenirii violenţei împotriva elevilor şi, în acest sens, Salvaţi Copiii propune:
• Introducerea interdicţiei totale a oricărei forme de pedeapsă corporală sau tratament degradant în activităţile şcolare;
• Consacrarea responsabilităţii unităţilor şcolare a-şi întocmi propriile strategii şi planuri de asigurare şi de menţinere a unui climat social adecvat educaţiei de calitate şi de a crea grupurile de acţiune anti-bullying;
• Introducerea modulelor de studiu privind violenţa psihologică la adresa elevilor în cadrul formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice;
• Preluarea la nivelul textului de lege a dispoziţiilor anexei 2 din OMEC nr. 4343/2020 privind combaterea bullying-ului şi cyberbullying-ului în unităţile de învăţământ.

Proiectul de lege elimină centrele de resurse şi asistenţă psihopedagogică, organizate la nivel de judeţ şi în municipiul Bucureşti, afectând grav eficienţa consilierului şcolar.

Deşi proiectul LEN lămureşte norma consilierului şcolar la un număr de maxim 500 de elevi, maxim 500 de elevi şi preşcolari sau de maxim 300 de preşcolari şi stabileşte rolul său în elaborarea Planului individualizat de servicii familiale şi a Planului personal de educaţie specială, instrumente care fac parte din portofoliul educaţional al elevului, consilierul şcolar nu va mai beneficia de activitatea specifică de formare, super(inter)vizare şi monitorizare de către actualele centre judeţene şi al mun. Bucureşti de resurse şi asistenţă psihopedagogică. În prezent, aceste centre au un caracter specializat, funcţionând ca servicii conexe ale sistemului preuniversitar. Prin disoluţia lor şi integrarea în Direcţiile Judeţene de Învăţământ Preuniversitar/a Municipiului Bucureşti (fostele inspectorate judeţene şi al capitalei), comunitatea profesională a consilierilor şcolari va fi fragmentată în compartimente de asistenţă psihopedagogică la nivelul fiecărei unităţi şcolare şi va beneficia doar de o coordonare generală, nespecializată a viitoarelor direcţii de învăţământ. În majoritatea statelor lumii cu sisteme educaţionale performante (de exemplu, în Austria, Danemarca, Irlanda, Marea Britanie sau Statele Unite), cadrul legal al activităţii consilierului şcolar se caracterizează prin descentralizarea managementului specific acestei profesii.

Admiterea în învăţământul liceal favorizează menţinerea inechităţilor din educaţie

În ceea ce priveşte procedura de admitere în unităţile şcolare liceale, cadrul juridic este impredictibil, prezintă risc de corupţie şi creează avantaje competitive elevilor din familii care  pot asigura meditaţii copiilor.
Deşi nu sunt definite, colegiile naţionale dobândesc dreptul de a organiza propriile concursuri de admitere în clasa a IX-a (pentru maximum 90% din locurile din planul de şcolarizare), iar repartizarea computerizată la licee se va desfăşura exclusiv pe baza mediei obţinute la evaluarea naţională de la finalul clasei a VIII-a, neexistând nicio referire la transdisciplinaritatea evaluării şi nici la evaluarea competenţelor de utilizare a calculatorului, însuşirea unei limbi de circulaţie internaţională ori proba de evaluare a competenţelor civice şi sociale. Interdicţia implicării persoanelor ”care au rude până la gradul al III-lea sau afini sau cadre didactice care desfăşoară meditaţii cu elevii care finalizează clasa a VIII-a la momentul derulării concursului” nu este însoţită de sancţiune. De altfel, nu este prevăzut un cadru de prevenire a faptelor de corupţie în procesul de elaborare a subiectelor şi organizare efectivă a concursului de admitere.
Recomandări:
• Renunţarea la posibilitatea colegiilor naţionale de a organiza examene proprii de admitere la liceu;
• Reglementarea materiilor la care se susţine examenul de evaluare naţională în aşa fel încât să fie corelat cu profilul absolventului de gimnaziu şi să verifice însuşirea de către elevi a unor competenţe minime pe care sistemul de educaţie trebuie să le formeze – includerea unor probe care să evalueze competenţele digitale, civice şi sociale, precum şi de cunoaştere a unei limbi de circulaţie internaţională;
• Luarea în considerare a notelor din gimnaziu în calculul mediei de admitere la liceu, într-un procent de minimum 20% şi/sau a Evaluării Naţionale din clasa a VI-a ori a rezultatelor obţinute la examene anuale naţionale, cu subiect unic, susţinute transdisciplinar în timpul celor patru ani de gimnaziu.