Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, țară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre.
Datele Eurostat arată că numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani. Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre acestea spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România.
Analiza privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate a gravidelor, copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, realizată sub forma unei anchete sociologice și lansată în 7 iulie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială, relevă câteva aspecte cronice și cu repercusiuni sociale.
– sub 2 procente dintre mamele minore spun ca au interacționat cu serviciile publice de asistență socială.- 83% dintre mamele minore nu mai frecventau școala la momentul completării chestionarului. Dintre acestea, 64% abandonaseră școala înainte de sarcină.- Aproximativ 20% dintre gravidele și mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de proveniență a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal;
– aproape 70% dintre respondenți afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere;
– la nivelul întregului eșantion, doar 1/3 dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore.- Vârsta tatălului, la nașterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 și 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuși minor în doar aproximativ 10% din cazuri.
„Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecințe care privesc atât siguranța și bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă și nou-născutul, cât și societatea în ansamblul ei.Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor și suntem în fața unui cerc vicios pe care nu îl putem depăși fără politici publice focusate și cât mai concrete”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România.
Rezultatele discuțiilor din cadrul mesei rotunde din 7 iulie vor fundamenta un set de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri.
„Prevenirea maternității timpurii și a consecințelor asociate implică atât acces la informare, inclusiv prin intermediul disciplinei Educație pentru Sănătate, cât și îmbunătățirea accesului la servicii medicale, cu precădere în zonele rurale.Avem nevoie de sinergia tuturor actorilor cu responsabilitate, de politici coerente, sustenabile și fundamentate pe dovezi pentru reducerea decalajelor înregistrate de țara noastră, pentru îmbunătățirea vieții copilelor condamnate la o maturizare bruscă și schimbarea destinului nou-născuților”, a declarat Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică.
Potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pentru anul 2019, aproape 10% (9.44%) din totalul nașterilor a provenit din rândul adolescentelor. În cifre absolute, este vorba despre 700 de nașteri la minore sub 15 ani și de 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.
Prin comparație, state ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani. Există și trei țări europene – Finlanda, Danemarca și Olanda – în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 20181.Dincolo de vulnerabilitățile sociale, problema mamelor minore are consecințe pe termen lung atât asupra mamei, cât și asupra copilului, de la cele medicale – prematuritatea și problemele asociate – până la cele psiho-sociale.
În România, rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de născuți vii în 2019 (date temporare, INS), aproape dublă față de media Uniunii Europene (3,5 la mie).Potrivit datelor provizorii INS pentru anul 2019, cele mai mari rate ale mortalității infantile (la mia de copii născuți vii) s-au înregistrat în județele:
– Tulcea – 15.6 la mie;
– Mehedinți – 11.7 la mie;
– Constanța – 9.5 la mie;
– Vrancea – 9.3 la mie;
– Mureș – 9 la mie.
Sursa: www.euractiv.ro
- Franța a spart 8,6 miliarde euro în Ucraina
Franța a cheltuit 8,6 miliarde de euro pentru ajutor acordat Kievului în perioada 24 februarie 2022 – 31 decembrie 2024, a scris ziarul Les Echos, citând un raport al Ministerului Forțelor Armate francez, care va fi prezentat ulterior parlamentului. În special, ajutorul militar (transferul, furnizarea și întreținerea armelor în stare de pregătire de luptă, antrenarea … - Amenințări la adresa unui consilier AUR din Ilfov după ce a reclamat nereguli la reparațiile unei școli: “Te dezmembrez!”
Un consilier local AUR din localitatea Balotești, județul Ilfov, reclamă că a fost amenințat, intimidat și agresat de primar și viceprimar după ce a avertizat că reparațiile autorităților la mansarda Școlii Gimnaziale nr. 2 nu sunt în conformitate cu legea. Incidentul a fost surprins pe înregistrare, iar consilierul a depus o sesizare la Inspectoratul pentru … - De la abuzuri în România la un fotoliu de lux în Europa: cazul Kovesi zguduie credibilitatea Parchetului European
Laura Codruța Kovesi, revocată din fruntea DNA în urma unor acuzații grave, conduce astăzi Parchetul European, instituție care ar trebui să fie simbolul luptei anticorupție pe continent. Cu un salariu lunar de aproape 15.000 de euro, Kovesi stăpânește o structură europeană de putere, în timp ce trecutul său plin de scandaluri arată cât de vulnerabile … - România, campioană la sărăcie severă în Uniunea Europeană
Un raport Eurostat arată că România a înregistrat în 2024 cel mai ridicat nivel de sărăcie severă din Uniunea Europeană. Aproape unul din cinci români suferă de lipsuri majore, iar tinerii și femeile sunt cele mai afectate categorii sociale. Situația este de aproape trei ori mai gravă decât media europeană, iar autoritățile par incapabile să … - Conflict de interese în USR: Ministra Mediului și liderul Federației Greenfield, în tabere opuse pe drumul din Pădurea Băneasa
Pădurea Băneasa devine terenul unui scandal politic în USR. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, care militează pentru protejarea pădurii și oprirea circulației auto, este colegă de organizație cu Cătălin Diaconescu, președintele Federației Greenfield, susținător al deschiderii traficului prin zonă. În timp ce ONG-urile cer acțiuni urgente, Romsilva și Federația Greenfield au deschis drumul forestier pentru autoturisme, …
