Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, țară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre.
Datele Eurostat arată că numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani. Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre acestea spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România.
Analiza privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate a gravidelor, copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, realizată sub forma unei anchete sociologice și lansată în 7 iulie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială, relevă câteva aspecte cronice și cu repercusiuni sociale.
– sub 2 procente dintre mamele minore spun ca au interacționat cu serviciile publice de asistență socială.- 83% dintre mamele minore nu mai frecventau școala la momentul completării chestionarului. Dintre acestea, 64% abandonaseră școala înainte de sarcină.- Aproximativ 20% dintre gravidele și mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de proveniență a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal;
– aproape 70% dintre respondenți afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere;
– la nivelul întregului eșantion, doar 1/3 dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore.- Vârsta tatălului, la nașterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 și 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuși minor în doar aproximativ 10% din cazuri.
„Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecințe care privesc atât siguranța și bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă și nou-născutul, cât și societatea în ansamblul ei.Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor și suntem în fața unui cerc vicios pe care nu îl putem depăși fără politici publice focusate și cât mai concrete”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România.
Rezultatele discuțiilor din cadrul mesei rotunde din 7 iulie vor fundamenta un set de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri.
„Prevenirea maternității timpurii și a consecințelor asociate implică atât acces la informare, inclusiv prin intermediul disciplinei Educație pentru Sănătate, cât și îmbunătățirea accesului la servicii medicale, cu precădere în zonele rurale.Avem nevoie de sinergia tuturor actorilor cu responsabilitate, de politici coerente, sustenabile și fundamentate pe dovezi pentru reducerea decalajelor înregistrate de țara noastră, pentru îmbunătățirea vieții copilelor condamnate la o maturizare bruscă și schimbarea destinului nou-născuților”, a declarat Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică.
Potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pentru anul 2019, aproape 10% (9.44%) din totalul nașterilor a provenit din rândul adolescentelor. În cifre absolute, este vorba despre 700 de nașteri la minore sub 15 ani și de 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.
Prin comparație, state ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani. Există și trei țări europene – Finlanda, Danemarca și Olanda – în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 20181.Dincolo de vulnerabilitățile sociale, problema mamelor minore are consecințe pe termen lung atât asupra mamei, cât și asupra copilului, de la cele medicale – prematuritatea și problemele asociate – până la cele psiho-sociale.
În România, rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de născuți vii în 2019 (date temporare, INS), aproape dublă față de media Uniunii Europene (3,5 la mie).Potrivit datelor provizorii INS pentru anul 2019, cele mai mari rate ale mortalității infantile (la mia de copii născuți vii) s-au înregistrat în județele:
– Tulcea – 15.6 la mie;
– Mehedinți – 11.7 la mie;
– Constanța – 9.5 la mie;
– Vrancea – 9.3 la mie;
– Mureș – 9 la mie.
Sursa: www.euractiv.ro
- Noi scumpiri pentru români. Rata anuală a inflației a trecut în aprilie pragul de 10%
Economia României s-a contractat și la începutul anului 2026, atât față de trimestrul anterior, cât și față de anul trecut. În luna aprilie 2026, rata anuală a inflației atinge 10,7%, arată datele Institutului Național de Statistică. În martie 2026, rata anuală a inflației a fost 9,87%.Economia României a scăzut cu 0,2% în primul trimestru. Produsul … - INS confirmă dezastrul lăsat de Guvernul Bolojan: PIB-ul României scade în primul trimestruEconomia României a început anul 2026 în scădere. Produsul intern brut s-a redus, în termeni reali, cu 0,2% în trimestrul I 2026 față de trimestrul IV 2025, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Comparativ cu același trimestru al anului trecut, contracția este mai puternică: PIB-ul a scăzut cu 1,7% pe seria brută și cu …
- Galațiul, „capitala” achizițiilor directe în sănătate: Cum s-au cheltuit milioanele spitalelor publice în aprilie 2026Harta banilor publici din luna aprilie plasează județul Galați pe primul loc în topul achizițiilor directe. Cele mai mari două unități medicale din oraș au semnat contracte care depășesc pragul de 6 milioane de lei. Galațiul și-a externalizat masiv serviciile de suport și logistica IT. În contrast, Bacăul și-a redirecționat fondurile către șantiere de modernizare …
- Miliardele Sănătății trec granița: cine sunt „stăpânii” achizițiilor și cum ajung banii spitalelor în Cipru, Germania sau AustriaÎn primele patru luni ale anului, sistemul de achiziții publice din sănătatea românească de stat a generat un volum total de contracte care depășește 11,5 miliarde de lei, conform datelor centralizate din fluxurile de achiziții derulate între spitale, institute medicale și furnizori de medicamente, echipamente și servicii conexe. Aceste tranzacții conectează unități sanitare din România …
- Rareș Bogdan, cărăușul de sacoșe cu bani negri de la Maricel PăcuraruTrei scheme, un singur arhitect — împrumuturile ilegale care au costat PNL 4,8 milioane de lei, cele 18 milioane scoase din partid spre „patronul AUR” și campania TikTok plătită pentru Nicolae Ciucă DETURNATĂ în favoarea lui Călin Georgescu. Toate cu același nume în spate. Și 40.000 de euro pe care, până astăzi, nu i-a returnat …
