Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, țară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre.
Datele Eurostat arată că numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani. Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre acestea spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România.
Analiza privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate a gravidelor, copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, realizată sub forma unei anchete sociologice și lansată în 7 iulie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială, relevă câteva aspecte cronice și cu repercusiuni sociale.
– sub 2 procente dintre mamele minore spun ca au interacționat cu serviciile publice de asistență socială.- 83% dintre mamele minore nu mai frecventau școala la momentul completării chestionarului. Dintre acestea, 64% abandonaseră școala înainte de sarcină.- Aproximativ 20% dintre gravidele și mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de proveniență a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal;
– aproape 70% dintre respondenți afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere;
– la nivelul întregului eșantion, doar 1/3 dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore.- Vârsta tatălului, la nașterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 și 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuși minor în doar aproximativ 10% din cazuri.
„Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecințe care privesc atât siguranța și bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă și nou-născutul, cât și societatea în ansamblul ei.Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor și suntem în fața unui cerc vicios pe care nu îl putem depăși fără politici publice focusate și cât mai concrete”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România.
Rezultatele discuțiilor din cadrul mesei rotunde din 7 iulie vor fundamenta un set de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri.
„Prevenirea maternității timpurii și a consecințelor asociate implică atât acces la informare, inclusiv prin intermediul disciplinei Educație pentru Sănătate, cât și îmbunătățirea accesului la servicii medicale, cu precădere în zonele rurale.Avem nevoie de sinergia tuturor actorilor cu responsabilitate, de politici coerente, sustenabile și fundamentate pe dovezi pentru reducerea decalajelor înregistrate de țara noastră, pentru îmbunătățirea vieții copilelor condamnate la o maturizare bruscă și schimbarea destinului nou-născuților”, a declarat Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică.
Potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pentru anul 2019, aproape 10% (9.44%) din totalul nașterilor a provenit din rândul adolescentelor. În cifre absolute, este vorba despre 700 de nașteri la minore sub 15 ani și de 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.
Prin comparație, state ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani. Există și trei țări europene – Finlanda, Danemarca și Olanda – în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 20181.Dincolo de vulnerabilitățile sociale, problema mamelor minore are consecințe pe termen lung atât asupra mamei, cât și asupra copilului, de la cele medicale – prematuritatea și problemele asociate – până la cele psiho-sociale.
În România, rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de născuți vii în 2019 (date temporare, INS), aproape dublă față de media Uniunii Europene (3,5 la mie).Potrivit datelor provizorii INS pentru anul 2019, cele mai mari rate ale mortalității infantile (la mia de copii născuți vii) s-au înregistrat în județele:
– Tulcea – 15.6 la mie;
– Mehedinți – 11.7 la mie;
– Constanța – 9.5 la mie;
– Vrancea – 9.3 la mie;
– Mureș – 9 la mie.
Sursa: www.euractiv.ro
- Bolojan pregătește o nouă „surpriză”: introducerea unor taxe suplimentare la Registrul Comerțului
Cum bugetul statului este aproape gol, Guvernul caută să strângă bani din orice sursă posibilă. După valurile repetate de majorări de taxe, urmează încă una, de această dată aplicată la Registrul Comerțului. Un proiect de lege pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiției propune instituirea unor noi taxe aferente operațiunilor efectuate de Registrul Comerțului, … - ANAF îi cere lui Klaus Iohannis aproape un milion de euro pentru imobilul din Sibiu
Fostul președinte Klaus Iohannis a primit o somație din partea ANAF, prin care i se solicită plata a 4,7 milioane de lei (aproape un milion de euro). Suma reprezintă contravaloarea lipsei de folosință a jumătății de imobil din centrul Sibiului, pentru perioada 1999 – 2015. În cazul în care plata nu se va face voluntar, … - Muncitorii asiatici trăiesc bine în România: salarii de aproape 4.000 de lei, plus cazare și masă gratuite. Românii abia supraviețuiesc în propria țară
În timp ce tot mai mulți români trăiesc de la o lună la alta, cu salarii mici și cheltuieli uriașe, muncitorii veniți din Asia primesc salarii peste medie, la care se adaugă și avantaje substanțiale: cazare și mâncare gratuite. Pentru ei, România a devenit un adevărat „Eldorado”, în timp ce românii sunt lăsați să se … - Peste 300 de profesori, intelectuali și artiști acuză Guvernul că sacrifică educația României
Profesori, artiști, scriitori și cercetători s-au unit într-o inițiativă civică fără precedent pentru a denunța politicile de austeritate ale Guvernului în educație. Într-o scrisoare manifest, semnatarii cer 6% din PIB pentru educație și 1% pentru cercetare, acuzând autoritățile că pun în pericol viitorul unei întregi generații prin tăieri de personal, comasări de școli și clase … - Conducerea CEC, răsfățată cu salarii imense, de până la 27.000 de euro
Toată lumea a fost în aceste zile cu ochii pe EximBank și pe câștigurile gigantice ale conducerii băncii de stat. Cealaltă bancă deținută de statul român, CEC Bank, nu se lasă mai prejos și acordă salarii la fel de impresionante. Înființată în 1864 de Alexandru Ioan Cuza drept Casa de Economii și Consemnațiuni, CEC Bank …
