Salarii de lux pe bani publici: ‘Împăratul bugetarilor’ câștigă dublu față de premier, în ciuda pierderilor financiare ale instituției”
Adrian Victor Vevera, directorul Institutului pentru Cercetare în Informatică (ICI), instituție aflată în subordinea Guvernului, încasează lunar un venit net de aproximativ 35.000 de lei, dublu față de salariul prim-ministrului României. Situația sa nu este singulară, alte exemple de bugetari cu remunerații uriașe și opacitate financiară fiind semnalate în mai multe instituții de stat, în contextul în care Guvernul promite tăieri și reforme drastice în sistemul public.
România asistă la un nou val de indignare publică după apariția informațiilor despre salariile colosale ale unor șefi din instituții aflate în subordinea directă a Guvernului. Cazul cel mai recent și mai revoltător este cel al lui Adrian Victor Vevera, directorul general al Institutului pentru Cercetare în Informatică ICI, cunoscut în presă drept „Împăratul bugetarilor”
Potrivit informațiilor publicate, Vevera câștigă un venit net lunar de aproximativ 35.000 de lei, circa 7.000 de euro, o sumă mult mai mare decât salariul premierului României, estimat la aproximativ 15.000 de lei net. Și asta în ciuda faptului că instituția pe care o conduce, deși declarată autofinanțată, a înregistrat pierderi de peste 6 milioane de lei în anul 2023, veniturile fiind de 51 de milioane, iar cheltuielile de 57 de milioane.
În mod ironic, ICI susține că se autofinanțează din servicii IT și consultanță, însă execuția bugetară oficială contrazice această imagine de eficiență. Mai mult decât atât, salariul lui Vevera nu este publicat pe site-ul instituției, așa cum cere legea privind transparența în sectorul public. Bugetul pe 2024 indică un venit anual de 650.000 de lei, adică în jur de 32.000 de lei net lunar, la care se adaugă o indemnizație de membru în Consiliul de Administrație al ICI, de aproximativ 3.200 de lei lunar.
Adrian Victor Vevera are ca șef ierarhic direct pe Ilie Bolojan, coordonatorul instituțiilor din subordinea Secretariatului General al Guvernului, unde se regăsesc peste 30 de entități publice. Tocmai din acest motiv, anunțurile recente ale Guvernului privind reformarea aparatului bugetar stârnesc întrebări cu privire la seriozitatea și direcția acestor măsuri.
Salarii cumulate din funcții publice, un fenomen generalizat
Vevera nu este singurul exemplu. Într-o situație similară se află și Stănică Nicolae Cristian, directorul Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză CNP, care cumulează venituri lunare de aproape 25.000 de lei net din trei surse: 9.700 lei de la CNP, 7.200 lei de la Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri FNGCIM și 7.900 lei de la Fondul Român de Contragarantare FRC.
Aceeași lipsă de transparență persistă și în cazul său. Declarația de avere nu este publicată pe site-ul CNP, încălcând regulile de bază ale funcționarului public.
Funcții bine plătite cu rang de secretar de stat
Un alt exemplu este Ionel Tescaru, președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice ANRSC, instituție aflată în subordinea Ministerului Dezvoltării. Deși are rang de secretar de stat, Tescaru încasează 23.000 de lei net lunar, cu peste 13.000 de lei mai mult decât salariul standard al funcției, în jur de 9.700 lei net.
Promisiuni de reformă, tăieri de posturi și eliminarea sporurilor
În acest context, Ilie Bolojan, prin intermediul șefului Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, promite o reorganizare profundă a aparatului guvernamental. O ordonanță de urgență este așteptată săptămâna viitoare, vizând reducerea numărului de posturi și eliminarea sporurilor sau indemnizațiilor nejustificate.
Jurca a anunțat că nu trebuie să fim mai mulți decât e cazul, precizând că instituțiile vor trebui să își regândească structura pentru a atinge eficiență. La Cancelaria Prim-Ministrului există 176 de posturi, dintre care 77 sunt ocupate de secretari de stat, consilieri, șoferi și personal din cabinetele acestora, fiecare beneficiind de mașini de serviciu și alte facilități.
Totuși, angajații din instituții guvernamentale susțin că deja au început presiunile. Li s-ar fi cerut liste cu persoane ce urmează a fi concediate, semn că reforma ar putea fi una grăbită și lipsită de criterii clare de evaluare.
Într-o Românie în care cetățenii resimt din plin inflația și lipsa investițiilor publice, salariile uriașe ale unor funcționari din instituții aflate în pierdere sau care încalcă flagrant normele de transparență devin tot mai greu de justificat. În fața opiniei publice, Guvernul promite reforme. Rămâne de văzut dacă și „împărații bugetarilor” vor fi cu adevărat vizați de aceste măsuri.
