Toți ochii sunt ațintiți asupra Moscovei, deși Kremlinul a condamnat și el incidentul. Ar putea fi vorba de „crearea unui stres suplimentar pe piața gazelor”, a declarat Simone Tagliapetra, cercetător la think tank-ul Bruegel, pentru Agenția France-Presse.
Rusia ar putea „folosi sabotajul ca pretext” pentru a nu relua niciodată livrările, a declarat pentru AFP Tor Ivar Strømmen, cercetător la Academia Navală Regală Norvegiană. Dar a face conductele inoperabile înseamnă și a se priva de un instrument de presiune: „Dacă e vorba de ruși, de ce să o facem pe cele trei conducte?”, se întreabă Thierry Bros, expert în energie și profesor la Science-Po Paris.
Ce consecințe sunt pentru aprovizionarea cu gaze?
Pe termen scurt, acest lucru nu va schimba nimic. Moscova a oprit deja livrarea de gaze către Europa prin Nord Stream 1 la începutul lunii septembrie, invocând o problemă tehnică la conductele de 1.000 de kilometri care leagă Rusia de Germania. Nici prețurile gazelor nu au înregistrat un salt semnificativ: dimineață, costul TTF olandez, care servește drept referință, a crescut cu 10% înainte de a scădea din nou. Motivul acestei reacții slabe este că „majoritatea jucătorilor de pe piață” nu mai „cred în livrările rusești” de gaz, potrivit lui Lion Hirth, expert la Școala Hertie din Berlin.
Pe termen lung, aceste incidente par să fie ultimul cui în sicriul fluxurilor de gaz rusesc către Europa. „Înainte, reluarea livrărilor prin Nord Stream era puțin probabilă. A devenit imposibil”, a declarat Johan Lilliestam pentru AFP. Va fi imposibil să le reparăm (…) este de-a dreptul de neimaginat să cheltuim atâția bani pentru a încerca să reparăm conductele care ne leagă de Rusia”, a spus expertul.
Care este impactul asupra securității infrastructurii?
„Ceea ce se întâmplă în Marea Baltică ar putea foarte bine să se întâmple în Marea Nordului și în Marea Mediterană”, a declarat pentru AFP Sebastian Herold, cercetător la Universitatea din Darmstadt. „Livrările din Norvegia și Algeria sunt vulnerabile”, a adăugat el. Ambele țări au devenit furnizori cruciali pentru Europa de la invazia Ucrainei pentru a reduce dependența de gazul rusesc.
„Pentru Europa, oricine ar fi autorul, acesta este un avertisment. Trebuie să fim pregătiți să ne supraveghem îndeaproape conductele”, a declarat Thierry Bros. „Este o reamintire brutală a expunerii infrastructurii de gaz a Europei”, este de acord Simone Tagliapetra. Într-un raport pentru 2020, NATO a subliniat deja necesitatea de a „proteja infrastructura (energetică) critică pentru a crește rezistența” țărilor din alianță.
Care sunt riscurile de mediu?
Scurgerile vor elibera în atmosferă „câteva milioane de tone de echivalent CO2”, a declarat pentru AFP Sasha Müller-Kraenner, de la ONG-ul german de mediu DUH. Dar gazul eliberat, metanul, va avea „consecințe dramatice” în ceea ce privește încălzirea globală, a adăugat el. Atât timp cât scurgerile nu sunt reparate, există riscul de explozie la suprafața apei: autoritățile au emis, prin urmare, interdicții de navigație și de zbor în zonele vizate.
Cu toate acestea, pentru viața marină, consecințele sunt limitate. „Metanul nu se dizolvă în apă, așa că, din fericire, nu avem de ce să ne temem”, precizează Ministerul Mediului.
