de Călin Marchievici
După preluarea mandatului prezidențial, Donald Trump nu a mai vorbit despre încheierea războiului din Ucraina ”în 24 de ore”. A trecut la un termen de o sută de zile pentru a ajunge la negocieri și la declarații care sugerează o constrângere a Rusiei, mai degrabă decât a regimului Zelenski – așa cum sugerau declarațiile lui Trump și ale echipei sale în timpul campaniei prezidențiale.
De la respectul față de Vladimir Putin afișat în campania electorală, președintele Trump a trecut la afirmații despre sancțiuni tarifare dure împotriva Rusiei și despre ”economia ruinată” a Rusiei. ”Vreu să le fac o favoare lui Vladimir Putin și Rusiei, a cărei economie este ruinată”, a scris Trump, pe rețeaua Truth Social, la o zi după preluarea mandatului. Întrebat dacă va sancționa Rusia, dacă președintele Putin nu va veni la masa negocierilor, Trump a răspuns: ”Probabil”. Mai este de notat că administrația Trump nu a oprit fluxul ajutoarelor pentru Ucraina (cu excepția ajutoarelor și granturilor oferite de Departamentul de Stat).
Retorica lui Trump a devenit mai aspră cu Rusia în ce privește creșterea tarifelor și alte sancțiuni. Pe de altă parte, noul președinte nu a pomenit nimic despre întărirea apărării Ucrainei și nici despre integritatea teritorială a Ucrainei, despre ”ordinea bazată pe reguli” a președintelui Biden, despre vreun război al democrației împotriva autocrației.
În ciuda amenințărilor economice din partea lui Trump, președintele Putin a arătat că este gata să negocieze cu SUA. ”Credem în declarațiile actualului președinte că este pregătit să lucrăm împreună. Suntem deschiși și gata de negocieri. Ar fi mai bine să ne întâlnim pornind de la realiățile de azi, să discutam calm”, a spus Putin, la două zile după declarația de mai sus a președintelui SUA.
Chiar și cu acceptarea negocierilor de către Putin, declarațiile noului președinte american care prezintă Rusia mai degrabă ca perdantul războiului din Ucraina nu vor ajuta discuțiile ce ar trebui să urmeze. Fostul diplomat britanic Alastair Crooke sugerează că Trumnp ar fi trebuit să adopte atitudinea președintelui Kennedy, după criza rachetelor din Cuba. Într-un discurs din 1963, Kennedy i-a lăudat pe sovietici, a vorbit despre realizările științei sovietice, despre cultura rusă, despre industrie, a amintit de sacrificiile URSS în Al Doilea Război Mondial.
Analiștii rusi nu-și fac iluzii. Într-un articol publicat pe 21 ianuarie, profesorul Serghei Karaganov spune că Donald Trump nu are niciun interes să negocieze pornind de la termenii stabiliți de Moscova, ”pentru că războiul aduce beneficii economice Statelor Unite le permite să-și jefuiască aliații cu și mai multă forță, să-și dezvolte complexul militaro-industrial, să-și impună interesele economice prin sancțiuni sistemice în țări din întreaga lume. Și, desigur, războiul le permite Statelor Unite să provoace daune și mai multe Rusiei, în speranța de a elimina Rusia din nucleul militar al noii ordini mondiale și de a elimina sprijinul strategic al Rusiei pentru principalul competitor al Americii – China”.
Într-un articol dedicat evenimentelor majore din 2025, profesorul Dmitri Trenin spune același lucru. ”Încercarea lui Trump de a asigura o încetare a focului în Ucraina nu va reuși. Planul american ignoră preocupările de securitate ale Rusiei și nu abordează cauzele adânci ale războiului. Condițiile puse de Moscova vor fi inacceptabile pentru Washington, pentru că ele presupun capitularea Kievului și înfrângerea strategică a Vestului. Reacția lui Trump va fi impunerea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei. În ciuda retoricii anti-ruse, sprijinul american pentru Ucraina se va reduce, iar povara lui va trece pe umerii statelor vest-europene”, scrie Trenin.
Karaganov arată că sunt trei lucruri care pot duce la un acord între SUA și Rusia privind Ucraina. ”Primul este amenințarea unui Afganistan2 – adică o înfrângere totală și o capitulare rușinoasă a regimului de la Kiev și înfrângerea strategică evidentă a Vestului. Al doilea este ieșirea Rusiei din alianța de facto cu China. Al treilea este riscul ca ostilitățile să se extindă și să amenințe interesele americane din întreaga lume, cu mari pierderi de vieți americane și distrugerea unor baze militare SUA”.
”Cât privește infrângerea completă a Ucrainei, ea este costisitoare, cu mii și mii de vieți pierdute. Îndepărtarea Rusiei de China ar fi absurdă și contraproductivă pentru noi – trumpiștii din primul mandat au încercat să ne convingă să facem asta, însă acum par să fi înțeles că Rusia nu va accepta”, scrie Karaganov.
Cu o săptămână înainte de învestirea lui Donald Trump, Nikolai Patrușev, consilier al lui Putin și membru în Consiliul de Securitate al Federației Ruse, a sugerat posibilele orientări ale noii administrații americane. ”Pentru administrația Biden, Ucraina a fost o prioritate. Este limpede că relația dintre Trump și Biden este antagonică. De aceea, Ucraina nu va fi printre prioritățile lui Trump. El este preocupat mai mult de China. Cred că neînțelegerile dintre SUA și China se vor agrava și americanii le vor umfla și mai mult, inclusiv artificial. Pentru noi, China a fost și rămâne cel mai important partener, cu care avem o cooperare strategică privilegiată.
Poziția Rusiei față de Ucraina rămâne neschimbată. Este important să atingem obiectivele Operațiunii Speciale. Sunt cunoscute, nu s-au schimbat. Cred că negocierile cu Ucraina trebuie să aibă loc între Rusia și SUA, fără participarea altor state occidentale. Este posibil ca în următorul an Ucraina să înceteze să mai existe”, a spus Patrușev.
Negocierea păcii în Ucraina, dar și a unei posibile noi arhitecturi de securitate in Europa, ar trebui să se facă peste capul europenilor, spune Patrușev. Același lucru a fost sugerat de președintele Putin. Serghei Karaganov a lansat un atac direct la adresa elitelor europene. ”Pe lângă parazitismul lor strategic, absența fricii față de război este mai mare în Europa decât în SUA. Ne-am obișnuit – din perioada sovietică, din experiențele cu de Gaulle, cu Mitterrand, Brandt, Schroeder și alții – să considerăm că SUA, nu europenii, sunt principalii instigatori la confruntare si militarizarea politicii în Vest. Nu a fost așa și nici acum nu este așa. Churchill a atras SUA în Războiul Rece, pentru că i s-a părut că este în beneficiul britanicilor. Strategii europeni, nu cei americani au iscat criza rachetelor din Europa din anii 1970. Sunt mai multe asemenea exemple”. ”Elitele vestice nu doar că-și pregătesc populația pentru război, ci chiar aproximează datele la care ar urma să înceapă acest război. Cum poate fi oprită această nebunie?”, scrie Karaganov.
