Războiul cerealelor a devenit fierbinte și se apropie de România, după ce acum o săptămână Rusia s-a retras din acordul negociat de ONU. O analiză de Sabina Fati de la Deutsche Welle.
Acest acord lăsa un culoar liber navelor care transportau cereale din porturile ucrainene spre piețele europene, asiatice și africane, dar de câteva zile, Rusia nu doar blochează acest culoar, ci a început și să arunce în aer silozurile de pe coasta ucraineană a Mării Negre. Bombardamentele au vizat săptămâna trecută toate cele trei porturi care fuseseră autorizate să opereze în cadrul Acordului privind cerealele: Odesa, Ciornomorsk şi Nikolaev.
Astă noapte, însă, atacurile rusești s-au extins spre Vest lovind și porturile dunărene, inclusiv Reni, aflat la doar 13 kilometri în linie dreaptă de Galați, după cum sugerează diferite imagini apărute pe rețelele sociale care arată o serie de explozii în cadrul portului Reni.
De asemenea, a fost lovit și portul Ismail, cel mai mare port ucrainean la Dunăre, aflat la 50 de kilometri de Tulcea. Potrivit militarilor români martori la bombardamente, aflați pe partea românească a fluviului, au fost identificate cel puțin nouă drone care au lovit infrastructura portuară a Ucrainei.
Potrivit surselor ucrainene au fost luate în vizor depozite militare și silozuri de cereale. Nu există deocamdată o reacție oficială a Ministerului Apărării Naționale de la București. Ucraina are trei porturi principale pe Dunăre, Ismail, Reni și Ust-Dunaiski, toate foarte aproape de frontiera de Est a spațiului euro-atlantic.
România nu e vizată și e puțin probabil ca rușii să-și greșească țintele și să treacă în spațiul NATO, chiar dacă Ucraina s-a grăbit să anunțe zilele trecute că a stabilit o rută temporară de transport a cerealelor sale prin apele teritoriale ale României pentru „deblocarea transportului maritim internaţional în partea de nord-vest a Mării Negre”, potrivit ministrului ucrainean pentru comunităţi, teritorii şi dezvoltarea infrastructurii.
La granița estică a României se află trupe americane și armament sofisticat de apărare, iar la începutul lunii iunie a avut loc un exercițiu masiv al trupelor NATO în apropiere de Brațul Borșa al Dunării, pentru a vedea cum se descurcă trupele să treacă fluviul. Exercițiul la care au participat zece state aliate a început cu lovituri de artilerie și aviație asupra forțelor adverse aflate peste Dunăre. Au fost întrebuințate aruncătoarele de proiectile reactive HIMARS ale forțelor române și sistemele similare, dar pe șenile, ale forțelor americane și italiene, plus trageri cu muniție reală de artilerie.
Au fost folosite și ambarcațiuni de mare viteză și elicoptere cu care militarii din detașamentele de asalt au fost transportați pe celălalt mal, având sprijinul artileriei și aviației, inclusiv acoperirea aeriană și antiaeriană, a desantului care traversează fluviul. Forțarea Dunării de către trupele NATO s-a desfășurat după un scenariu aproape perfect, în care Alianța deține superioritate în mijloace de foc, inclusiv cea aeriană și navală, după cum scriu jurnaliștii de la defenseromania.ro, precizând că în realitate operațiunile ar putea fi mult mai dificile.
Totuși, e puțin probabil să fie pus în aplicare acest exercițiu, fiindcă așa cum au declarat de mai multe ori oficialii NATO, Moscova nu-și dorește un război deschis cu Alianța. Cu toate acestea, în Marea Neagră conflictul se extinde.
Ministerul rus al Apărării a amenințat săptămâna trecută că navele care călătoresc în porturile ucrainene, indiferent de pavilion, vor fi considerate părţi în conflict de partea Ucrainei și vor fi atacate. Dacă Rusia își pune în aplicare amenințările, ar putea urma o escaladare semnificativă a conflictului și o provocare la adresa eforturilor internaționale de lungă durată de a asigura libertatea de navigație în întreaga lume. În plus, oficialii americani au informaţii care indică faptul că Rusia a amplasat mine maritime suplimentare în apropierea porturilor ucrainene „într-un efort coordonat pentru a justifica orice atac împotriva navelor civile din Marea Neagră şi pentru a da vina pe Ucraina pentru aceste atacuri”, conform purtătorului de cuvânt al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, Adam Hodge, care nu exclude operațiuni sub steag fals.
România se află la marginea frontului, nu foarte bine apărată, dar având de partea ei trupele Aliate pregătite pentru cele mai negre situații. La nevoie, 300 000 de soldați NATO pot fi mobilizați rapid pentru apărarea spațiului Alianței Nord-Atlantice.
