Rusia a trimis trupe de desant lângă hotarul dintre Belarus și Polonia. Presa rusă: doi parașutiști ar fi murit încurcați în parașute
Rusia a anunțat vineri că a trimis parașutiști în apropierea graniței poloneze pentru exerciții comune cu Belarus. Moscova și-a intensificat astfel implicarea militară pe teritoriul statului condus de Aleksandr Lukașenko, pe fondul tensiunilor cu Occidentul din cauza escaladării crizei migranților din ultimele zile de la frontiera dintre Polonia și Belarus, notează The Moscow Times.
Ministerul rus al Apărării a declarat că a desfășurat o unitate a Forțelor Aeropurtate într-un poligon de tragere de lângă orașul bielorus Grodno, ca parte a unor exerciții de luptă.
La Grodno, care se află în apropierea graniței UE, la frontiera cu Polonia și Lituania, trupele ruse și bieloruse vor desfășura exerciții tactice comune și se vor întoarce la bazele permanente din Rusia după finalizarea acestora, a declarat agenția de presă Interfax, citând surse din armată.
Ministerul Apărării din Belarus a transmis printr-un comunicat că manevrele implică avioane ruseşti IL-76 care transportă trupe şi elicoptere ale forţelor belaruse. „După salturi, paraşutiştii ruşi şi belaruşi efectuează o serie de exerciţii de luptă, constând în special în ocuparea şi menţinerea unei poziţii, căutarea şi eliminarea ţintelor“, detaliază comunicatul ministerului, potrivit Agerpres.
De altfel, nu a fost oferit niciun interval de timp pentru exercițiile militare programate.
Parașutiștii s-au deplasat către granița Belarusului cu UE după ce bombardierele strategice rusești cu capacitate nucleară au efectuat timp de două zile exerciții militare la 60 de kilometri est de granița poloneză.
Totodată, surse din armata rusă au declarat că doi soldați au murit după ce parașutele acestora s-au încurcat la scurt timp după ce s-au aruncat din avion. Unul dintre parașutiști a „aterizat“ pe parașuta celuilalt, ceea ce a condus la o dezechilibrare a camaradului său și în final la prăbușirea celor doi. În urma acestui accident a murit un ofițer și un soldat încadrat recent în forțele armate, transmite presa independentă din Rusia, citată de platforma NEXTA.
Cu un număr tot mai mare de migranți disperați, în principal din țările sfâșiate de război din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, care se adună la granița sa, Polonia a desfășurat un număr de circa 15.000 de militari pentru a apăra frontiera cu Belarus. Forțele de ordine au consolidat gardul din sârmă ghimpată, iar autoritățile de la Varșovia au aprobat construirea unui zid la granița cu Belarus.
Armata regimului de la Minsk a declarat vineri că a stabilit un „sistem de răspuns la amenințări” cu aliatul strategic al Belarusului, Rusia, pe fondul tensiunilor de la graniță.
„Se pare că vecinii noștri, în special Polonia, sunt gata să desfășoare un conflict și caută să implice Europa în rezolvarea problemelor lor politice interne“, a declarat ministrul Apărării din Belarus, Viktor Krenin, potrivit presei de stat. „Aș dori să avertizez „capetele fierbinți” de la Varșovia să nu-și supraestimeze capacitățile”, a mai adăugat Krenin.
Aleksandr Lukașenko a recunoscut joi că i-a cerut ajutorul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, pentru a păzi graniţa cu UE, unde Moscova a trimis miercuri şi joi bombardiere strategice Tu-22 şi Tu-160. Moscova, care în această săptămână a prelungit cu 25 de ani prezenţa armatei sale pe teritoriul belarus, sprijină Minskul în confruntarea sa cu Polonia şi restul statelor din UE.
De asemenea, fără a furniza dovezi, Aleksandr Lukașenko a acuzat persoane pe care nu le-a identificat că au încercat să „provoce” un conflict armat prin presupusa înarmare a migranților blocați la frontieră.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a refuzat să comenteze, atunci când reporterii i-au cerut vineri să confirme sau să infirme afirmațiile lui Lukașenko.
Oficialii UE l-au acuzat pe președintele din Belarus, Alexander Lukașenko, că a orchestrat criza migranților și folosește oamenii ca pioni într-un „atac hibrid” pentru a riposta pentru sancțiunile impuse regimului său autoritar din cauza represiunilor interne dure împotriva disidenților.